Mario Monti, fost comisar european: Fără UE, micile state ar deveni sateliţi ai statelor mari

La 24 de ore după Wolfgang Schäuble, fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri al Italiei (noiembrie 2011- aprilie 2013), Mario Monti a profitat de un colocviu organizat de Hertie School of Governance la Berlin pentru a adresa, la rândul său, câteva mesaje francezilor, eurosceptici sau nu, dar şi germanilor. Contrar afirmaţiilor euroscepticilor, fostul comisar european (1995-2004) a demonstrat în mod strălucit că o Uniune Europeană (UE) întăreşte statele membre mult mai mult decât le slăbeşte, notează cotidianul francez Le Monde.

Potrivit lui Monti, UE nu doar le permite acestor state să facă faţă restului lumii, dar mai ales, fără UE competiţia între state ar fi mult mai mare decât acum. Fără Uniune, 'micile state ar fi obligate să urmeze 3 sau 4 mari state europene care contează în lume'. Micile state 'ar deveni sateliţi şi Europa secolului al XXI-lea ar fi ca şi cea a secolului XX', a declarat Mario Monti.

Însă, este posibil cu adevărat să rezişti Germaniei? Răspunsul lui Monti nu lasă loc de îndoială. În acest sens, fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri al Italiei a dat două exemple. Pe vremea când era comisar european el a recurs, în 2004, la un vot cu majoritate calificată, pentru a constrânge Germania, care nu dorea noile reguli de concurenţă pe care el le pregătise. De asemenea, în iunie 2012, în timpul unui Consiliu European rămas în analele istoriei, el a refuzat să adopte Pactul de Creştere şi Stabilitate, în varianta dorită de asemenea de Germania.

În acest sens, cel care a participat la numeroase summituri europene în calitate de şef de guvern, dar şi de ministru al finanţelor, a avut cuvinte destul de dure împotriva colegilor săi europeni, declarându-se uimit de 'lipsa de discuţii politice la acest nivel'. În pofida cererilor sale, nu a avut loc 'niciun fel de discuţie pe marginea ascensiunii populismului şi eventualei legături cu integrarea europeană'. Monti a denunţat, de asemenea, lipsa de curaj a unor responsabili, care nu erau de acord cu Germania, 'dar nu îndrăzneau să spună'.

Referitor la euro şi la intenţia Frontului Naţional (FN) din Franţa de a părăsi zona monedei unice, Mario Monti a amintit că 'nu Germania este cea care a impus euro, ci alte ţări europene (în special Franţa), care estimau că este nevoie de o contrapartidă la puterea Bundesbank al noii Germanii reunificate'.

Totodată, Mario Monti a formulat o serie de întrebări cu privire la limitele sistemului prezidenţial. 'În materie de sistem constituţional, se estimează în continuare că sistemul prezidenţial este cel mai puternic. Însă, există două state unde se aplică acest sistem: Franţa şi SUA. Sistemul lor de conducere este cumva mai bun? Nu sunt sigur', a spus Monti, scoţând în prim plan marile coaliţii care, în Germania ca şi în Italia, au permis realizarea unor reforme dureroase, însă necesare.

Fostul comisar european a recunoscut că 'votul populist a fost alimentat de conflicte între piaţă şi sistemele sociale'. Monti este împotriva armonizării impozitelor la nivel european, însă consideră că o 'coordonare' ar fi necesară, pentru a evita discrepanţele prea mari, care constrâng statele să impoziteze tot mai puţin capitalul (volatil) şi tot mai mult munca (sedentară).

Mario Monti a pledat mai ales pentru că UE să manifeste mai mult interes pe termen lung. În acest moment al discursului său, el a criticat Germania, care are orgoliul să prezinte conturi publice echilibrate, dar care recunoaşte că are de suferit de pe urma caracterului slab al investiţiilor publice. 'De ce să nu se împrumute un pic mai mult, pentru a crea infrastructuri a căror rentabilitate să fie mult mai mare decât rentabilitatea actuală a capitalului apropiată de zero?', a subliniat 'senatorul pe viaţă' italian, care estimează că Europa 'trebuie să înceapă o discuţie despre investiţiile publice'.