Margaret Thatcher a negociat în secret cu IRA în 1980

Fostul premier britanic Margaret Thatcher ar fi negociat în secret cu Provisional IRA, în 1980 şi 1981, în timpul grevelor foamei în urma cărora au murit zece deţinuţi ai grupării teroriste nord-irlandeze, între care şi Bobby Sands, scrie miercuri ziarul El Mundo.

Dezvăluirea apare în cartea 'Margaret Thatcher: The Authorized Biography, Volume One', scrisă de Charles Moore, fostul director al ziarului Daily Telegraph, şi care oferă o nouă perspectivă asupra celor 11 ani de mandat ai Doamnei de Fier.

Încă de la începutul mandatul său, Margaret Thatcher a decis să lase deschis 'un canal secret' de contacte cu IRA, inclusiv în timpul grevelor foamei în care intraseră deţinuţii republicani din închisoarea Maze. Ca o dovadă de netăgăduit a rolului lui Thatcher, Charles Moore dezvăluie un mesaj aprobat de şefa guvernului, în iulie 1981: 'Dacă răspunsul pe care îl primim nu este satisfăcător, dacă se va face cea mai mică referire publică la aceste schimburi, vom nega că a avut loc vreodată'.

Cu două luni înainte, ca reacţie la moartea lui Bobby Sands, Thatcher se arătase implacabilă: 'Domnul Sands era un criminal condamnat. El însuşi a ales să-şi ia viaţa. A fost o alegere pe care organizaţia Provisional IRA nu a permis-o multora din victimele sale'.

A existat o constanţă în contactele secrete dintre guvernul Thatcher şi membri ai IRA şi ai Sinn Fein în 1990, cu patru ani înainte de prima încetare a focului şi la şase ani după ce fostul premier a scăpat nevătămată din atentatul împotriva sa comis la Brighton în 1984. După demisia sa în 1994, Thatcher nu a ezitat totuşi să critice apropierea dintre fostul preşedinte al SUA, Bill Clinton, care l-a primit pentru prima oară pe fostul membru al IRA şi lider al Sinn Fein, Gerry Adams. 'Nicio democraţie din lume nu ar trebui să întindă mâna teroriştilor', a spus ea.

Potrivit lui Charles Moore, acest joc dublu al lui Thatcher cu Provisional IRA, contrastând cu declaraţiile sale potrivnice unui dialog cu teroriştii, au fost primul semn de 'slăbiciune' al şefei guvernului în primele sale luni de mandat, deşi încerca să afişeze în exterior imaginea unei femei inflexibile (porecla Doamna de Fier a venit mai târziu).

Primul volum al acestei biografii semnată de Moore oferă şi detalii privind fricţiunile dintre Thatcher şi miniştrii săi, mai ales în timpul crizei economice din anii 80 şi al războiului din Malvine, când trimisul special în aceste insule, Nick Ridley, a recunoscut că interesul Londrei pentru insule este nul, 'pentru că acolo nu se produce vin'. Cartea oferă şi mărturisiri picante, precum cea făcută de John Kerr, secretar personal al ministrului de finanţe Goeffrey Howe şi unul din duşmanii acerbi ai lui Thatcher. Astfel, Kerr a insinuat că înainte de intervenţia sa parlamentară privind situaţia economică din toamna lui 1981, Thatcher 'îşi făcuse plinul cu whisky'.

La scurt timp după venirea ei la putere, în 1980, consilierul său, John Hoshkyns, a acuzat-o de încălcarea 'tuturor regulilor masculine de bună gestionare' şi a avertizat-o că se pregăteşte să conducă o 'barcă în derivă', care se va scufunda odată cu ea. Înainte de a demisiona din postul de ministru de externe, ca urmare a războiului din Malvine, lordul Peter Carrington i-a mărturisit secretarului său personal, Clive Whitmore: 'Dacă voi avea vreodată o problemă cu această mică burgheză proastă, voi pleca imediat'.