Marea Britanie va trimite portavionl Queen Elizabeth în Marea Chinei de Sud

Noul portavion britanic HMM Queen Elizabeth va fi nucleul unei forţe de acţiune multinaţionale care va provoca prezenţa sufocantă a Beijingului în Marea Chinei de Sud, au declarat surse ale apărării.

Remarcile au fost făcute după un nou raport publicat de think tank-ul Henry Jackson Society, susţinut de amirali de rang înalt. Măsura face parte dintr-un plan cu şapte puncte ce urmăreşte ca statul comunist să nu deţină controlul asupra rutei comerciale vitale. Peste 12% din comerţul britanic trece anual prin Marea Chinei de Sud, în valoare de aproximativ 105 miliarde de euro. În septembrie 2018, Marea Britanie a fost acuzată de “provocare” de către Beijing după ce HMS Albion, o navă amfibie de asalt care de regulă transportă soldaţi ai Marinei Regale, a fost trimisă în Marea Chinei de Sud într-un exerciţiu de menţinere a “libertăţii de navigaţie”, potrivit Express.co.uk.

Nava Marinei Regale a fost urmărită pentru scurt timp de o navă de luptă şi câteva avioane de luptă chineze care au zburat la altitudine joasă. Incidentul a avut loc în timp ce HMS Albion a trecut prin apropierea Insulelor Paracel, care sunt revendicate şi controlate de China dar şi de Vietnam şi Taiwan.

Dacă va fi adoptat, noul plan va satisface cererile SUA pentru sprijin maritim în regiune, navelor britanice alăturându-se cele din Australia, SUA şi statele învecinate.

Recomandările raportului includ crearea unui NATO al Pacificului “pentru a descuraja atacurile asupra ţărilor mai mici care urmăresc să susţină Legea Mării”; ca Marina Regală să aibă o structură permanentă în Singapore şi/sau Brunei; şi să investească în noi capabilităţi “pentru a evita sistemele tot mai sofisticate folosite de potenţiali oponenţi pentru blocarea accesului în anumite zone”.

Ideea creării unei forţe de acţiune multinaţionale s-a dovedit a fi populară în rândul planificatorilor Marinei Regale.

Evaluarea securităţii naţionale a Marii Britanii din 2018 a confirmat obiectivul “Global Britain” de a proteja sistemul global bazat pe reglementări şi de a răspunde ferm ameninţărilor adresate Marii Britanii şi încercărilor de destabilizare a ordinii mondiale.

O sursă senioară din domeniul apărării a afirmat duminică seară: “În ceea ce ne priveşte, acest lucru se potriveşte întocmai cu politica declarată a guvernului britanic de a fi fermă cu exerciţiile de promovare a Libertăţii de Navigaţie în Marea Chinei de Sud.

“Portavionul Queen Elizabeth va fi cel mai extraordinar activ maritim al nostru – neegalat de către nicio altă ţară – şi după ce va deveni operaţional în 2020 va reprezenta Global Britain. A fi în centrul unei forţe de operaţiuni multinaţionale este o cale pentru atingerea acestui obiectiv, asigurându-ne că o rută comercială vitală va rămâne deschisă şi că apele teritoriale vor fi respectate”, a adăugat sursa.

Susţinând măsura, fostul amiral al Flotei, Lordul Boyce, a adăugat: “Nu este suficient să avem forţe multinaţionale pe o singură navă. Cheia este să avem multe pavilioane diferite care aparţin unor nave multinaţionale şi care lucrează împreună”.

Fostul amiral al Marinei Regale britanice Lord West a adăugat: “Activitatea ilegală a Republicii Populare Chineze în Marea Chinei de Sud este tot mai periculoasă şi nu ar trebui ignorată. Avem nevoie de o prezenţă maritimă britanică în regiune”.

James Rogers şi dr. John Hemmings, autorii raportului publicat de think tank-ul Henry Jackson Society, au declarat: “În Marea Chinei de Sud, Republica Populară Chineză urmăreşte să revizuiască Legea Mării prin impunerea unei serii de revendicări ilegale şi excesive” asupra celei mai mari părţi a acestei mări şi a numeroase recife şi grupuri de insule. De asemenea, China a militarizat insulele artificiale construite în această regiune maritimă.

Acest lucru este important deoarece Marea Britanie, o putere comercială maritimă, se bazează pe liniile de comunicaţie maritime care, la rândul lor, depind de coeziunea sistemului internaţional bazat pe regli.

“Menţinerea unei prezenţe maritime persistente în regiunea Indo-Pacific – în special în Marea Chinei de Sud – vine cu un preţ. Totuşi, peste 12% din comerţul britanic trece prin Marea Chinei de Sud în fiecare an, adică echivalentul a aproximativ 105 miliarde de euro. Întrebarea nu este dacă Marea Britanie îşi poate permite să facă acest lucru, ci dacă îşi poate permite să nu îl facă”, au adăugat cei doi.

Anul trecut, administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut regimului de la Beijing să îşi retragă toate rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, aceasta fiind prima dată când s-a facut publică o astfel de cerere, potrivit AP.

Pentagonul a dezvăluit în iunie 2018 că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropiere de Filipine, un aliat al SUA, pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali militari au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud, care este o linie comercială asiatică vitală, prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari.

În plus, China şi-a consolidat în mod semnificativ prezenţa militară în Insulele Paracel în ultimii ani. Imagini de satelit recente au surprins avioane de luptă staţionate pe cel puţin una dintre insule.

Marea Chinei de Sud este revendicată, deşi nu în întregime şi de către Taiwan, Malaezia, Vietnam, Brunei şi Filipine.