Pastor din Chicago dă în judecată administraţia Trump. Acuză că a fost împuşcat în cap cu gloanţe cu piper de agenţi ICE
Un pastor din Chicago, rănit în timpul protestelor din faţa unui sediu al Serviciului pentru Imigraţie şi Vamă al SUA (ICE), s-a alăturat unui amplu proces federal intentat marţi, care contestă răspunsul administraţiei Trump la manifestaţiile din oraş, informează Newsweek.
Potrivit sursei citate, unul dintre reclamanţi, reverendul David Black, care conduce Biserica First Presbyterian din Chicago, afirmă că, în timp ce participa la un priveghi de rugăciune în faţa centrului federal de imigrare din Broadview, Illinois, ofiţerii au deschis focul asupra sa fără niciun avertisment.
Procesul intentat de organizaţia nonprofit Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU) acuză administraţia Trump de încălcarea drepturilor prevăzute de Primul Amendament în timpul protestelor din faţa sediului federal de imigrare din Broadview, Illinois.
Cazul, depus de jurnalişti, organizaţii media, clerici şi locuitori din zonă, susţine că agenţii federali au folosit gaze lacrimogene, gloanţe cu piper şi alte forme de forţă pentru a intimida protestatarii paşnici şi reporterii care acopereau operaţiunile de aplicare a legilor privind imigraţia.
În timp ce instanţa analizează dacă va limita tacticile federale, procesul ar putea defini cât de departe poate merge Washingtonul în controlul protestelor şi cât de solid sunt protejate libertăţile de exprimare, presă şi religie atunci când agenţii federali sunt desfăşuraţi în oraşele americane.
Plângerea, depusă luni la Tribunalul federal pentru Districtul de Nord al statului Illinois, a fost înaintată de ACLU din Illinois şi de o coaliţie de jurnalişti, organizaţii media, clerici şi localnici.
Aceasta acuză agenţiile şi oficialii federali — inclusiv preşedintele Donald Trump, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) şi conducerea ICE — că au folosit forţă „nediscriminatorie” şi „în creştere” împotriva demonstranţilor paşnici şi a membrilor presei la Centrul de Procesare ICE din Broadview, un loc de protest tradiţional situat la vest de Chicago.
Printre reclamanţi se numără reverendul David Black, pastorul principal al Bisericii First Presbyterian din Chicago.
Black spune că participa la un priveghi de rugăciune în faţa sediului din Broadview, în septembrie, când ofiţerii ICE au deschis focul asupra sa fără provocare.
„Mi-am întins braţele, cu palmele deschise către ofiţerii ICE, într-o postură creştină tradiţională de rugăciune şi binecuvântare. Fără niciun avertisment şi fără vreo cerere de a ne dispersa, eu şi ceilalţi am fost brusc atacaţi de ofiţerii ICE.
Într-o rafală rapidă, am fost lovit de şapte ori pe braţe, faţă şi trunchi cu proiectile care conţineau un agent chimic. Mi-a fost clar că ofiţerii ţinteau capul meu, pe care l-au lovit de două ori”, a declarat Black pentru ACLU din Illinois într-un comunicat de presă publicat luni.
Procesul afirmă: „În timp ce reverendul Black stătea pe stradă rostind rugăciuni şi îndemnând ofiţerii ICE staţionaţi pe acoperişul sediului din Broadview să se pocăiască pentru aplicarea inutil de brutală a legilor imigraţiei, aceştia au deschis brusc focul asupra lui, lovindu-l în repetate rânduri în cap cu gloanţe cu piper.”
Cine este David Black
Reverendul David Black este un preot hirotonit în Biserica Prezbiteriană (SUA). A început să păstorească Biserica First Presbyterian în 2020. Este înrădăcinat spiritual în tradiţia quakeră şi a crescut într-un spectru divers de biserici protestante şi evanghelice din întreaga lume, potrivit biografiei sale de pe site-ul Bisericii First Presbyterian din Chicago.
„Pastorul Black este chemat să slujească acolo unde oamenii îşi descoperă credinţa şi unde biserica se implică activ în comunitate, concentrându-se pe împuternicirea persoanelor marginalizate şi lipsite de resurse”, se menţionează în biografia bisericii.
Ce susţine procesul
Plângerea de 52 de pagini afirmă că ofiţerii federali au folosit gloanţe cu piper, gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare „concepute special pentru a intimida, a insufla frică şi a reduce la tăcere pe cei care protestează” împotriva operaţiunilor de aplicare a legilor imigraţiei din regiune.
Procesul numeşte un total de 11 reclamanţi — cinci persoane (inclusiv reverendul Black) şi şase organizaţii media, precum Chicago Headline Club, Block Club Chicago şi Illinois Press Association.
Aceste grupuri afirmă că acţiunile federale au îngreunat activitatea jurnalistică şi au pus în pericol reporterii.
Procesul citează, de asemenea, o lungă tradiţie de priveghi şi proteste paşnice la sediile din Broadview, unde grupuri religioase şi activişti pentru imigraţie se adună de mai mulţi ani.
Potrivit documentului depus, demonstraţiile din septembrie au fost „animate, dar paşnice”, clerul şi credincioşii adunându-se pe proprietate publică pentru a-şi exprima opoziţia faţă de intensificarea aplicării legilor imigraţiei, în cadrul unei iniţiative numite de administraţie „Operaţiunea Midway Blitz.”
Acuzaţii respinse
Oficialii federali au respins acuzaţiile.
În timpul unei audieri de urgenţă privind cererea reclamanţilor pentru un ordin temporar de restricţie, avocaţii guvernului au susţinut că ofiţerii ICE au fost supuşi la hărţuiri şi ameninţări după ce identităţile lor au fost publicate online.
Directoarea adjunctă a ICE de la Casa Albă, Madison Sheahan, a declarat: „Nu suntem o forţă militarizată. Oamenii ne publică datele personale, iar ameninţările la adresa noastră sunt la un nivel record.”
Un purtător de cuvânt al DHS a afirmat că agenţii au folosit substanţe chimice doar după ce protestatarii au blocat vehiculele federale şi au ignorat ordinele repetate de dispersare, potrivit unui raport citat de NewsNation. Departamentul susţine că acţiunile sale vizează aplicarea legilor imigraţiei şi protejarea siguranţei ofiţerilor.
Incidente similare în SUA
Procesul din Illinois urmează unui caz similar din Los Angeles, unde un judecător federal a restricţionat recent folosirea armelor de control al mulţimii aşa-numite „non-letale” împotriva jurnaliştilor şi protestatarilor paşnici.
Reclamanţii din Chicago cer restricţii similare şi o ordonanţă care să interzică tacticile considerate neconstituţionale.
Instanţa urmează să decidă în curând dacă va limita temporar folosirea forţei de către guvernul federal la sediile ICE din Broadview, pe măsură ce procesul avansează.
Ce spun oamenii
După incident, reverendul David Black a scris pe reţelele sociale: „Aşa tratează administraţia Trump mărturia publică a credinţei creştine. Asta şi mai rău se întâmplă zilnic la Broadview.”
Colleen K. Connell, directoarea executivă a ACLU din Illinois, a declarat pe 4 octombrie: „Aceasta este cea mai recentă escaladare a atacurilor asupra locuitorilor din zona Chicago ... de la atacurile ofiţerilor federali asupra rezidenţilor de culoare — inclusiv copii — până la tragerea nediscriminatorie cu gloanţe cu piper şi proiectile în cartiere şi împotriva protestatarilor, Trump vizează Chicago. ... Nu vom fi intimidaţi.”
Ed Yohnka, director de comunicare şi politici publice la ACLU din Illinois, a spus marţi: „Nu există nicio urgenţă ... Iar atunci când cineva protestează, administraţia profită de acest lucru ca pretext pentru a aduce şi mai multe forţe.”
ACLU din Illinois, într-un comunicat de presă din 13 septembrie ca reacţie la filmările cu forţa federală: „Ofiţerii federali nu ar trebui să răspundă la activităţi protejate de Primul Amendament cu forţa fizică şi proiectile ... aceşti protestatari — ca toţi oamenii din ţara noastră — au dreptul să se exprime cu privire la politica guvernului.”
Ce urmează
Judecătoarea federală Sara Ellis va decide dacă va emite un ordin temporar de restricţie care să limiteze folosirea gazelor lacrimogene, a gloanţelor cu piper şi a altor tactici de control al mulţimii de către agenţii federali la sediile ICE din Broadview, pe durata procesului. Dacă va fi aprobat, ordinul ar putea schimba imediat modul în care este aplicată legea imigraţiei în timpul protestelor.
Cazul va trece apoi la proceduri complete, inclusiv argumente pentru o ordonanţă pe termen lung, strângerea de probe şi eventuale cereri ale guvernului de respingere, cu posibilitatea unui proces sau a unei înţelegeri dacă nu se ajunge la o rezoluţie timpurie.
