Beijingul construieşte o nouă structură, “probabil militară”, în Marea Chinei de Sud
alte articole
Un studiu publicat marţi a dezvăluit fotografii de satelit privind o nouă şi “modestă” structură chinezească de natură necunoscută în Insulele Paracel din Marea Chinei de Sud – indiciu că regimul comunist chinez a continuat să construiască structuri în acea regiune maritimă în pofida deciziei unei instanţe internaţionale care a decis că acele construcţii sunt ilegale.
Structura în cauză – o clădire mică aparent construită pe un recif – pare să se afle pe Reciful Bombay din Insulele Paracel, un teritoriu pe care îl revendică atât Vietnamul, cât şi Taiwanul. Potrivit Asia Maritime Transparency Initiative, proiect al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), structura reprezintă prima construcţie a Chinei în zonă din ultimele luni, iar Beijingul nu a oferit niciun indiciu că doreşte să abandoneze programul de construcţii din zonă. În 2016, Curtea permanentă de arbitraj de la Haga a decis că aceste construcţii chineze în Marea Chinei de Sud, în special pe teritoriile vietnamez şi filipinez, sunt ilegale potrivit legislaţiei ONU. Însă Partidul Comunist Chinez a anunţat că nu va lua în considerare decizia instanţei.
CSIS descrie construcţia ca fiind o “nouă structură modestă”, care a fost captată pentru prima dată în imagini de satelit în luna iulie – o construcţie de un anume fel, “deasupra căreia există panouri solare şi acoperă o suprafaţă de 124 metri pătraţi. Superstructura respectivă ascunde alte structuri sau echipamente pe care le-ar putea conţine platforma”. Totuşi, nu există nicio dovadă că structura este alimentată cu altă sursă de energie decât panourile solare, lucru care îi limitează utilitatea.
Raportul susţine că, totuşi, structura oferă Chinei controlul asupra uneia sau a mai multor zone între Insulele Paracel şi Spratly.
Guvernul chinez nu a răspuns în mod oficial la raport, ceea ce indică faptul că Beijingul a încălcat încă o dată legislaţia internaţională. În schimb, Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat miercuri reporterilor: “Nu cunosc în mod specific situaţia pe care tocmai aţi menţionat-o”.
Cu toate acestea, China nu a încetat să-şi promoveze rolul supradimensionat în Marea Chinei de Sud, unde revendică suveranitatea asupra unor teritorii care aparţin Vietnamului, Filipinelor, Bruneiului, Taiwanului, Malaeziei şi Indoneziei. În cazul Taiwanului, guvernul comunist chinez susţine că întregul teritoriu al acestuia se află sub jurisdicţia Chinei. În mod regulat, China susţine că nu există niciun fel de dispute în regiune şi că acuzaţiile lansate împotriva sa privind colonizarea regiunii nu sunt decât o invenţie americană. Într-un articol care a precedat vizita sa în Filipine din această săptămână, preşedintele chinez Xi Jinping a susţinut că toate disputele din regiune au dus la “curcubeul de după ploaie” şi că nu mai există alte neînţelegeri în Marea Chinei de Sud.
Următorul pas diplomatic al Chinei în regiune este de a impune un “cod de conduită”, dictat de dorinţa guvernului lui Xi, de a rescrie dreptul internaţional. Codul va instrui navele cum să navigheze în apele internaţionale din Marea Chinei de Sud, aparent pentru a evita un conflict în apele disputate. Oficiali chinezi au susţinut la recentul summit ASEAN că se aşteaptă ca acel cod de conduită să fie finalizat într-un interval de trei ani.
Administraţia preşedintelui american Donald Trump s-a opus cu tărie oricărui cod de conduită care permite guvernului chinez să dicteze cine poate naviga prin Marea Chinei de Sud. În forma sa actuală, Convenţia ONU asupra Legii Mării (UNCLOS) prevede că apele la o distanţă mai mare de 22 km de teritoriul suveran al oricărei ţări sunt ape internaţionale şi toate navele pot trece liber în zonă. În remarcile făcure la summitul ASEAN, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a anunţat că SUA se va opune oricărui cod de conduită care îi va permite Chinei să blocheze navigaţia în apele internaţionale, aşa cum sunt definite de UNCLOS.
China îşi bazează revendicarea asupra celei mai mari părţi a Mării Chinei de Sud pe faptul că a construit insule artificiale acolo unde nu au existat niciun fel de insule, lucru care încalcă în mod direct textul UNCLOS.
De asemenea, recent, administraţia Trump a cerut regimului comunist chinez să îşi retragă toată rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, fiind pentru prima dată când o astfel de cerere este făcută publică, potrivit AP.
Pentagonul a dezvăluit în luna iunie că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropiere de Filipine, un aliat al SUA, pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali militari au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud.
