Managerii Roman Copper, partenerii Barrick Gold într-un proiect aurifer din Arad

Cei trei manageri numiţi la conducerea din România a Roman Copper controlează şi compania Valhalla Resources, care are mai multe proiecte miniere în România, inclusiv în parteneriat cu Barrick Gold, cel mai mare producător de aur din lume, potrivit Hotnews.ro.

Roman Copper a anunţat miercuri numirea în funcţia de preşedinte al operaţiunilor din România a lui Joel Hayes, cu misiunea de a finaiza privatizarea Cupru Min. Michael Williams, cofondator al McLeod-Williams Capital Corp., o companie cu sediul la Vancouver, specializată în exploatări miniere, a fost numit preşedinte al boardului director al Roman Copper.

La rândul său, Stacy Quinney, un expert în investiţii în Europa de Est, a fost numit vicepreşedinte executiv al Roman Copper.

Potrivit Hotnews.ro, cei trei se află şi în conducerea companiei Valhalla Resources, specializată în proiecte miniere în România şi Turcia.

Compania Transylvania Minerals, în care Valhalla Resources este acţionar (25%) alături de Barrick Gold Romania (75%), deţine licenţa de explorare pentru zăcământul aurifer Bratosin din judeţul Arad. Barrick Gold este cel mai mare producător de aur la nivel mondial.

În timp ce canadienii trimit comunicate după comunicate în care insistă că au ajuns la un acord cu partea română, autorităţile autohtone susţin că subiectul a fost încheiat vineri noaptea la ora 24.00, când cei de la Roman Copper nu au acceptat trei condiţii esenţiale.

"Nu vrem să mai facem niciun comentariu legat de cazul Cupru Min. Poziţia noastră finală e cea din comunicatul de sâmbătă, că discuţiile s-au finalizat irevocabil", a declarat, pentru NewsIn, Silviu Mănăstire, consilierul ministrului Economiei.

Întrebat de ce oficialii Roman Copper insistă pe ideea că au ajuns la un acord verbal cu autorităţile şi că au fost de acord cu condiţiile cerute, Mănăstire a punctat: "Să explice în ce constă acordul verbal şi unde în lume se fac afaceri bazate pe un acord verbal. În al doilea rând să explice în ce constă refuzul nostru de a semna contractul. Am fugit noi cumva cu contractul, ne-am închis într-o cameră, avocaţii lor au fugit după noi? Nu poţi emite astfel de comunicate absurde", a precizat consilierul.

El a reiterat faptul că ultimul termen pentru semnarea contractului a fost vineri noaptea la ora 24.00.

Marţi, reprezentanţii Roman Copper susţinut încă o dată, într-un comunicat de presă, că au acceptat condiţiile impuse de statul român, că declaraţiile ministrului Lucian Bode au creat confuzie şi că vor prezenta în perioada următoare planurile lor pentru Cupru Min. Aceasta după ce, sâmbătă, au mai emis un comunicat în care au spus că au ajuns la un acord verbal cu autorităţile.

"Echipa Roman Copper împreună cu negociatorii guvernului român căzuseră de acord cu termenii şi condiţiile contractului de achiziţie în seara de vineri, 6 aprilie. Aceşti termeni includeau şi obligatii suplimentare financiare dar şi de altă natură care nu au fost solicitate în documentaţia de atribuire iniţialaă. Dl. Lucian Bode, ministrul român al Economiei, ar fi sugerat de asemenea în aceeaşi seară că Roman Copper nu a fost dispus să accepte noile condiţii ale guvernului. Aceste declaraţii par să fi creat o oarecare confuzie atât în mass-media cât şi în alte părţi", se arată în comunicatul companiei canadiene.

"Roman Copper confirmă fără echivoc disponibilitatea sa de a face orice investiţie solicitată de către guvernul român potrivit licitaţiei organizate pentru privatizarea Cupru Min la 26 martie 2012, Vom oferi detalii suplimentare în zilele urmatoare privind planurile noastre pentru Cupru Min", mai spun canadienii.

Oficialii Ministerului Economiei şi cei ai Roman Copper au negociat vineri până la ora 24.00, termenul-limită, prevederile din contractul de privatizare a Cupru Min. Investitorul canadian nu a acceptat trei condiţii impuse de statul român, prin urmare negocierile au eşuat, iar procesul de privatizare va fi reluat.

Reprezentanţii statului au cerut publicarea imediată a contractului de privatizare, constituirea unei garanţii de 32,27 milioane de euro pentru investiţiile de mediu, precum şi plata integrală a sumei de 200,7 milioane de euro, oferită de Roman Copper în urma licitaţiei, la 30 de zile după avizul Consiliului Concurenţei şi a primirii autorizaţiei integrate de mediu.

Surse din Ministerul Economiei au declarat, că reprezentanţii Roman Copper au fost într-un final de acord cu aceste cerinţe, însă termenul-limită fusese depăşit, adică vineri ora 24.00, la 10 zile de la licitaţie. Potrivit surselor, dacă ministerul ar fi semnat contractul de privatizare după ora 24.00, acest act putea fi atacat în instanţă, invocându-se vicii de procedură.

În cele două săptămâni care au trecut de la licitaţie, au existat foarte multe semne de întrebare în jurul acestui subiect.

În primul rând, de ce cerinţele statului privind investiţiile minime obligatorii nu au fost introduse în caietul de sarcini.

În al doilea rând, nici acum nu se ştie cine este în spatele BayFront Capital Partners, fondul de investiţii care a înfiinţat firma Roman Copper în toamna 2011, special pentru privatizarea Cupru Min.

Totodată, la stabilirea preţului de pornire a licitaţiei, 57,3 milioane de euro, nu a fost luată în calcul valoarea zăcământului de cupru de la Roşia Poieni, care cuprinde 60% din zăcămintele de minereu de cupru ale ţării, adică circa un miliard de tone.

Oficialii ministerului au arătat că acest zăcământ valorează circa 13-14 miliarde de euro, la cotaţia de acum a cuprului, însă valoarea sa nu a fost luată în calcul întrucât nu se privatizează zăcământul, ci doar compania. Cu toate acestea, Cupru Min deţine, însă, licenţa exclusivă de exploatare a minereului de la Roşia Poieni.