Maia Sandu: Furtul bancar nu s-a întâmplat peste noapte, s-a produs în timp, iar BNM a ştiut

Guvernarea de la Chişinău nu este interesată să elucideze dispariţia miliardului de dolari şi devalizarea a trei bănci comerciale moldoveneşti, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, au declarat membri ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), menţionând că autorităţile nu au investigat aceste fraude.

„Zilele trecute, Guvernul a expediat în Parlament un proiect de lege prin care propune convertirea în obligaţiuni de stat a creditului de urgenţă acordat de către Banca Naţională a Moldovei celor trei bănci care au dat faliment, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank din motivul unor fraude fără precedent.

Ştim foarte bine că autorităţile nu s-au mişcat deloc în investigarea furtului miliardului. Guvernul înşiră vrute şi nevrute despre recuperarea banilor, bani care în realitate provin din vânzarea activelor băncilor închise. Nu e prea mult de vândut acolo, se va epuiza repede această găselniţă şi Guvernul iarăşi nu va mai avea ce raporta”, a declarat liderul PAS, Maia Sandu în cadrul unui briefing de presă.

Aceasta consideră că autorităţile de la Chişinău nu sunt interesate ca cetăţenii de la care s-a furat să afle detalii despre acest caz, iar vinovaţii să fie pedepsiţi. În opinia liderului PAS, o investigaţie corectă în acest sens va fi făcută doare de o guvernare nouă care va promova în funcţii oameni corecţi, buni şi profesionişti, iar până se va întâmpla acest lucru, membrii PAS cer Parlamentului să verifice modul în care au fost utilizate de către BNM creditele eliberate sub aceste garanţii.

Potrivit preşedintelui PAS, „pentru aceasta nu este nevoie să se facă investigaţii complicate, să se caute urmele tranzacţiilor în ţări străine. BNM este aici, avem un guvernator nou care nu a fost implicat în procesul de administrare a garanţiilor şi care poate oferi informaţie veridică despre cum aceste garanţii au fost folosite”.

Mai mult decât atât, PAS consideră că sistemul bancar al ţării a început să se prăbuşească din cauza BNM. „Furtul miliardului şi spălările de bani s-au realizat prin tranzacţii de creditare şi plasamente interbancare în proporţii deosebit de mari, despre care BNM a ştiut. Furtul bancar nu s-a întâmplat peste noapte, aceasta s-a produs în timp, BNM a avut timp să reacţioneze dacă vroia să o facă, a avut şi mijloacele necesare”, a adăugat Sandu.

Dintr-o scurtă descriere făcută de Maia Sandu, conform IPN.md, reiese că „pe data de 13 noiembrie 2014, după mai multe acţiuni frauduloase în cele trei bănci, Guvernul a autorizat BNM să acorde, în caz de necesitate, credite de urgenţă acestor bănci în sumă de până la 9,5 mlrd lei. Nu am participat la această şedinţă şi nu ştiu ce s-a întâmplat acolo, dar din textul hotărârii Guvernului aflăm că destinaţia acestor credite a fost destul de largă. De ce s-a procedat aşa? Întrebarea trebuie adresată BNM care a venit cu această solicitare. Un răspuns trebuie să aibă şi actualul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, care la momentul respectiv era viceprim-ministru pe probleme economice, inclusiv pe problemele sistemului bancar şi care probabil a analizat în detaliu solicitarea Băncii Naţionale înainte să voteze pentru această garanţie. Actualul prim-ministru, de asemenea şi-a dat votul pentru această decizie”.

Ulterior primei garanţii a mai urmat una în martie 2015 când BNM a solicitat Guvernului o nouă garanţie pentru a achita depozitele cetăţenilor, în caz contrar un milion de oameni îşi vor pierde economiile de-o viaţă, iar acest lucru la rândul său va provoca o criză de proporţii în sistemul bancar. Astfel Guvernul a fost nevoit să mai emită o garanţie.

Mai târziu, din raportul Kroll am putut vedea că „decizia secretă din 13 noiembrie 2014 a fost cunoscută şi folosită cu dibăcie de mai mulţi actori inclusiv bănci din Republica Moldova care în condiţii de risc evident au depus mijloace financiare la Banca de Economii chiar după aprobarea deciziei secrete. Este aceasta o întâmplare sau sunt acţiuni bine coordonate? Cine face plasamente într-o bancă în faliment? Răspunsul este evident. Doar cei care sunt siguri că-şi vor recupera banii cu vârf şi îndesat. Până la urmă decizia secretă a Guvernului nu a fost secretă pentru toţi. Întrebarea către bănci este dacă au ştiut că banii respectivi se vor evapora miraculos din conturile BEM în câteva zile, până ce BNM să introducă supravegherea specială şi că aceşti bani vor deveni datorie a statului”, se întreabă retoric Maia Sandu.

În final PAS a ţinut să solicite guvernatorului BNM să prezinte o informaţie publică despre modul în care au fost utilizate garanţiile acordate de Guvern, Băncii Naţionale; Parlamentului să nu ia nici o decizie în acest sens până informaţia nu va fi făcută publică, iar Procuraturii Anticorupţie să investigheze motivele din care au fost făcute aceste plasamente din băncile comerciale la BEM după aprobarea de către Guvern a primei garanţii.