Mai multe persoane cu acces la secretul de stat. Expert din Moldova: Riscăm ca informaţia să devină uşor tranzacţionabilă

Extinderea numărului persoanelor cu acces la secretele de stat, impune mecanisme anti-corupţie duble dar şi fortificarea transparenţei decizionale, este de părere expertul Dionis Cenuşă.
Top secret. (media-azi.md)
Ştefan Sârbu
25.08.2017

În contextul măririi numărului funcţionarilor de demnitate publică din Republica Moldova cu acces la secretul de stat, expertul Dionis Cenuşă constată că informaţia la care au acces peste 10 persoane poate fi greu denumită secret de stat, având în vedere uşurinţa cu care corupţia poate sparge "cele mai dure nuci" din sistemul public.

“Dacă este extins numărul celor cu acces liber la secretele de stat, atunci trebuie asigurate mecanisme anti-corupţie duble, dar în primul rând funcţionarea celor existente. Aceasta în mod obligatoriu trebuie să prevadă fortificarea mecanismelor de transparenţă decizională, care sunt neglijate, după cum arată cazurile răsunătoare (proiectul de lege privind amnistia capitalului, legea privind acordarea cetăţeniei prin investiţie etc.)”, notează Dionis Cenuşă.

În opinia expertului, ar trebui echilibrat raportul între răspunderea publică a demnitarilor (accountability) cu accesul lor la informaţie sensibilă şi de importanţă strategică pentru ţară. Dacă nu, atunci cu cele menţionate, riscăm ca această informaţie să devină uşor tranzacţionabilă către actori statali şi non-statali dubioşi, ale căror interese ar putea să fie contradictorii cu interesele naţionale.

În luna iulie, Parlamentul de la Chişinău a aprobat modificări la Legea cu privire secretul de stat, însă actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova vineri, după ce a fost promulgat de Igor Dodon.

Astfel, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi preşedinţii instanţelor de judecată vor avea dreptul de acces la secretul de stat. În listă se regăsesc şi conducătorii unor autorităţi publice, cum ar fi directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, preşedintele Autorităţii Naţionale de Integritate, dar şi primarul Capitalei.

Până în prezent, acces la secretul de stat aveau doar preşedintele R. Moldova, preşedintele Parlamentului şi deputaţii în Parlament, prim-ministrul, membrii Guvernului, secretarul general al Guvernului, dar şi preşedintele Curţii Constituţionale. Potrivit bizlaw.md, “păstrarea tăcerii” urmează să fie remunerată cu un spor de 10% din salariu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor