Magistraţi, deputaţi şi experţi străini au discutat despre răspunderea şi imunitatea judecătorilor

Specificarea infracţiunilor de corupţie, cum ar fi coruperea pasivă sau traficul de influenţă, pentru care un judecător poate fi lipsit de imunitate fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a putea fi cercetat penal, ar putea fi o soluţie de compromis ce ar trebui să-i satisfacă atât pe legislatori, cât şi pe magistraţi. Declaraţia a fost făcută de ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, în cadrul unor dezbateri publice pe marginea reformei sistemului judecătoresc, organizată la 5 iunie în colaborare cu Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională şi Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova.

Oleg Efrim i-a replicat, în acest fel, preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, în opinia căruia orice limitare a imunităţii judecătorilor ar fi o măsură pripită şi ar putea avea ca efect comiterea unor abuzuri împotriva magistraţilor.

Ministrul Justiţiei însă, se declară convins că asemenea temeri nu sunt justificate, întrucât orice tentativă de a influenţa decizia unei instanţe prin intermediul unor dosare va fi inevitabil zădărnicită de sistemul de garanţii care funcţionează în cadrul unui proces penal - fără dovezi convingătoare niciun judecător nu va sancţiona interceptarea convorbirilor, percheziţia sau arestul altui judecător. De asemenea, decizia de pornire a cercetării penale împotriva vreunui judecător, în cazul unor bănuieli de corupţie, o va putea emite doar procurorul general.

"Imunitatea, ca expresie a garanţiei independenţei judecătorilor, trebuie să le asigure acestora libertatea de a acţiona în exerciţiul funcţiunii sau, altfel zis, să le ofere independenţa funcţională. Orice garanţii care depăşesc acest cadru şi care nu au nicio legătură cu funcţiile magistratului pot fi calificate ca privilegii, care încalcă principiul egalităţii stipulat şi aparat de Legea Supremă", a subliniat Oleg Efrim.

De aceeaşi părere au fost atât reprezentanţii Procuraturii Anticorupţie şi cei ai societăţii civile, care au participat la dezbateri, cât şi judecătorii germani, invitaţi în calitate de experţi. Astfel, Hans-Otto Bartels, preşedinte al completului de judecată a Tribunalului din Bremen, i-a îndemnat pe magistraţii din Moldova să contribuie singuri la îmbunătăţirea imaginii corpului judecătoresc, renunţând de bunăvoie la asemenea privilegii.

Menţionăm că ridicarea imunităţii judecătorilor bănuiţi de săvârşirea unor acte de corupţie este prevăzută într-un pachet de proiecte legislative ce privesc funcţionarea sistemului judecătoresc, elaborat de Ministerul Justiţiei şi aprobat de Guvern încă în luna februarie a anului curent. Acest pachet ar urma să fie adoptat de Parlament până la finalul acestei sesiuni.

Amintim că conform legislaţiei în vigoare, judecătorii au imunitate deplină şi nu pot fi traşi la răspundere penală pentru orice tip de infracţiune. În acest caz, urmărirea penală poate fi pornită doar de către procurorul general şi cu acordul prealabil al CSM. În prezent, se discută şi se propune ca atunci când judecătorii vor fi cercetaţi pe baza infracţiunilor de corupţie, să nu se bucure de imunitate. Adică, procurorul general va putea porni urmărirea penală fără avizul CSM.