Macron, la Conferinţa ONU, mesaj voalat pentru Trump: Groenlanda şi Antarctica nu sunt de vânzare

Preşedintele francez Emmanuel Macron a deschis, luni, Conferinţa ONU privind oceanele, la Nisa, cu un apel urgent la acţiuni multilaterale pentru salvarea mărilor.

„Primul răspuns este multilateralismul”, a declarat Macron.

„Marea adâncă nu este de vânzare, nici Groenlanda nu este de vânzare, nici Antarctica”, a adăugat el într-un răspuns voalat la declaraţiile expansioniste ale preşedintelui american Donald Trump de la preluarea mandatului în ianuarie.

„În timp ce Pământul se încălzeşte, oceanul fierbe”, a declarat preşedintele francez, care a lansat un apel la un „parteneriat deschis” în domeniul ştiinţei şi cercetării pentru a proteja oceanele lumii.

„Clima, la fel ca biodiversitatea, nu este o chestiune de opinie, ci o chestiune de fapte ştiinţific stabilite”, a adăugat el.

Un tratat privind marea liberă va fi ratificat de un număr suficient de ţări la summit pentru a intra în vigoare, a confirmat Macron, menţionând că 50 de ţări au depus ratificările „în ultimele ore” înainte de deschiderea oficială a Conferinţei ONU privind oceanele.

„Pe lângă cele 50 de ratificări deja depuse aici în ultimele ore, 15 ţări s-au angajat oficial să se alăture acestora”, a declarat Macron.

„Aceasta înseamnă că s-a ajuns la un acord politic, ceea ce ne permite să afirmăm că acest tratat privind marea liberă va fi pus în aplicare în mod corespunzător. Aşadar, este o afacere încheiată”, a adăugat el, fără a preciza un calendar.

Tratatul, semnat în 2023, va intra în vigoare la 120 de zile după cea de-a 60-a ratificare. Franţa dorea iniţial să obţină cele 60 de ratificări înainte de începerea conferinţei de la Nisa.

Aproximativ 60 de şefi de stat şi de guvern participă la cea de-a treia Conferinţă a ONU privind oceanele, printre care preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva şi omologul său argentinian Javier Milei.

Moratoriul asupra exploatării miniere în adâncuri marine „o necesitate”

Macron a solicitat, de asemenea, un moratoriu asupra exploatării miniere în adâncuri, care este „o necesitate”, a susţinut el.

„Cred că este o nebunie să lansăm o acţiune economică rapace care va perturba fundul adânc al oceanelor, va perturba biodiversitatea, o va distruge... Moratoriul asupra exploatării fundului oceanelor este o necesitate internaţională”, a declarat el în faţa participanţilor la reuniunea de la Nisa, în sud-estul Franţei.

Trump a adus urgenţă în dezbaterea privind exploatarea minieră în adâncurile oceanelor, accelerând explorarea americană în apele internaţionale şi ocolind eforturile globale de reglementare a acestui sector incipient.

Autoritatea Internaţională a Fundului Oceanului, care are jurisdicţie asupra fundului oceanului în afara apelor naţionale, se reuneşte în iulie pentru a discuta un cod minier global care să reglementeze exploatarea minieră în adâncurile oceanelor.

Vorbind la conferinţă după Macron, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea nu poate lăsa oceanele adânci „să devină vestul sălbatic”, în timp ce naţiunile negociază noi reguli controversate pentru exploatarea fundului marin.

Luni, Lula, preşedintele Braziliei, a avertizat asupra ameninţării reprezentate de exploatarea unilaterală a oceanelor prin mineritul în adâncurile marine, făcând referire la planurile SUA de a exploata fundul oceanelor.

„Acum vedem cum ameninţă unilateralismul oceanele. Nu putem permite ca ceea ce s-a întâmplat cu comerţul internaţional să se întâmple şi cu marea”, a declarat Lula la summitul ONU.

El a făcut apel la Autoritatea Internaţională a Fundului Oceanului de a acţiona în contextul în care Trump se pregăteşte să autorizeze unilateral exploatarea mineralelor în Oceanul Pacific.

Combaterea poluării cu plastic

Apelurile la unitate vin în contextul în care naţiunile se luptă pentru un tratat global privind poluarea cu plastic, iar SUA se sustrage eforturilor internaţionale de reglementare a exploatării miniere în adâncurile oceanelor.

Summitul are loc în contextul în care doar 2,7 % din ocean este protejat în mod eficient de activităţile extractive distructive, potrivit organizaţiei non-profit Marine Conservation Institute. Acest procent este cu mult sub obiectivul convenit în cadrul angajamentului „30x30” de a conserva 30 % din teritoriul şi oceanele Pământului până în 2030.

Coreea de Sud, Franţa şi UE au susţinut Tratatul privind marea liberă, dar majoritatea marilor naţiuni oceanice nu l-au ratificat încă, inclusiv restul ţărilor din G20.

Dincolo de noile angajamente, conferinţa îşi propune să evidenţieze decalajul tot mai mare dintre declaraţiile privind protecţia marină şi conservarea reală.

Franţa, co-gazdă a conferinţei, susţine că a depăşit obiectivul de 30% pentru protecţia marină. Însă grupurile de mediu afirma că doar 3% din apele franceze sunt complet protejate de activităţi dăunătoare, precum pescuitul cu traul de fund şi pescuitul industrial.

Numai în 2024, peste 100 de nave de pescuit cu traul de fund au fost înregistrate petrecând peste 17.000 de ore pescuind în cele şase parcuri naturale marine ale Franţei, potrivit grupului de advocacy pentru oceane Oceana.