Macron, la braţ cu Iohannis. "Ce viitor vă doriţi? Doriţi ca salariile să rămână la o treime faţă de Franţa?"

Vizita preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, în ţara noastră a reprezentat "un excelent prilej de a lucra împreună pentru consolidarea relaţiei noastre şi pentru îmbunătăţirea proiectului european", a remarcat joi, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său francez, şeful statului Klaus Iohannis.

Cei doi preşedinţi au discutat, printre alte subiecte de importanţă strategică, şi despre aprofundarea Parteneriatului Strategic, în special în sectoarele politic, economic, cultural şi al cercetării.

Discursul lui Iohannis

"Domnule Preşedinte Macron, îmi face o deosebită plăcere să vă am oaspete astăzi, la Bucureşti. Doresc să vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia mea, lansată cu prilejul discuţiei foarte bune pe care am avut-o cu ocazia Consiliului European din iunie. Cu acel prilej, am confirmat împreună dorinţa de a duce relaţia bilaterală şi cooperarea în plan european la o etapă superioară.

România este prima ţară din regiune, domnule Preşedinte, unde efectuaţi o vizită bilaterală, ceea ce confirmă profunzimea Parteneriatului nostru Strategic şi ne onorează. Este şi un moment simbolic: în 2017 se împlinesc 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare între România şi Franţa, iar anul viitor marchează nu doar Centenarul României moderne, ci şi aniversarea primilor 10 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic. Am avut şi astăzi, domnul Preşedinte Macron şi cu mine, discuţii foarte bune, în urma cărora am decis aprofundarea Parteneriatului Strategic, în special în sectoarele politic, economic, cultural şi al cercetării. Am salutat dinamica pozitivă a cooperării economice, anul trecut înregistrând o creştere de peste 9% a comerţului bilateral, cifrat la aproape 8 miliarde de euro. Totodată, am exprimat interesul creşterii şi diversificării investiţiilor franceze în economia românească.

Împreună am exprimat sprijinul pentru ca proiectul Sezonului cultural încrucişat România-Franţa 2018/2019, cel mai important proiect cultural bilateral al României din ultimii 10 ani, să fie un succes care să contribuie la prezentarea imaginii actuale, moderne şi inovative a celor două state. În acelaşi timp, am exprimat dorinţa de a coopera cu Franţa în contextul marcării, în 2018, a Centenarului României, proiect la care, după cum se ştie, Franţa a contribuit în mod esenţial. România rămâne una dintre ţările europene cele mai ataşate francofoniei şi un stat-far al Francofoniei în Europa Centrală şi de Est, cu cel mai mare număr de cetăţeni vorbitori de limbă franceză din regiune. Am subliniat, totodată, rolul comunităţii româneşti din Hexagon, un rol de liant între cele două societăţi, mulţi români cu înaltă calificare profesională lucrează în Franţa şi contribuie direct la prosperitatea societăţii franceze.

Am abordat în discuţia noastră, evident, şi destul de profund, agenda europeană şi am decis să sprijinim o cooperare întărită între România şi Franţa în domeniul afacerilor europene, cu precădere în sprijinul consolidării şi chiar redefinirii proiectului european, la care amândoi, Preşedintele Macron şi cu mine, ţinem foarte mult.

L-am asigurat pe domnul Preşedinte că poate găsi în noi un partener autentic, profund ataşat ideii europene şi pe deplin implicat în eforturile de redinamizare a Uniunii Europene. România este astăzi, după 10 ani de când suntem membri, un stat membru matur, cu un profil pro-european foarte puternic, care doreşte să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene. În acest sens, am subliniat importanţa de a avansa în procesul de integrare la nivel european, într-o formulă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe iniţiative consensuale, cu rezultate concrete şi pozitive pentru cetăţenii noştri. Am arătat că Europa Socială trebuie să fie în primul rând o Europă a coeziunii, bazată pe o viziune unitară şi în care progresul social al tuturor statelor membre este un obiectiv prioritar. România va acorda susţinere consistentă proiectului Europei Apărării, la care dorim să participăm de la bun început.

I-am transmis domnului Preşedinte şi faptul că obiectivul României de aderare la Spaţiul Schengen rămâne unul de actualitate. România, după cum se ştie, acţionează deja de facto ca un stat responsabil al spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii. Aderarea României va consolida securitatea spaţiului Schengen şi va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei europene. Domnule Preşedinte, această vizită este un excelent prilej de a lucra împreună pentru consolidarea relaţiei noastre şi pentru îmbunătăţirea proiectului european."

Discursul lui Macron

"Mulţumesc, domnule Preşedinte! Vă mulţumesc pentru această invitaţie, într-adevăr, lansată în iunie. Îmi face o mare plăcere să fiu astăzi, aici, într-o primă vizită bilaterală, care este simbolul vitalităţii relaţiilor noastre istorice şi al vitalităţii pe care dorim să o acordăm relaţiilor noastre actuale şi viitoare, şi eu, şi dumneavoastră. Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un Parteneriat strâns şi voi reveni pe relaţiile bilaterale. Acum 10 ani, ţara dumneavoastră a aderat la Uniunea Europeană şi a făcut progrese considerabile, despre care aţi vorbit şi dumneavoastră. Şi pentru că astăzi suntem la începutul unui an care va marca un moment istoric important pentru ţara dumneavoastră şi pentru că în primul semestru al anului 2019 veţi prelua Preşedinţia Consiliului Europene şi este important să pregătiţi aceste responsabilităţi iminente.

Desigur, în cadrul discuţiilor noastre, am vorbit despre relaţiile bilaterale. Cum aţi reamintit şi dumneavoastră, Sezonul Cultural 2018/2019, care trebuie pregătit şi care va consacra forţa relaţiilor noastre istorice şi culturale, ne va permite să continuăm să dezvoltăm predarea limbii franceze aici, în România, şi vă mulţumesc pentru angajamentul luat în acest sens. De asemenea, de a întări prezenţa sectorului privat francez, care este foarte importantă pentru mine şi, de asemenea, nu trebuie să uităm relaţiile culturale afective care există între ţările noastre.

O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relaţii de afaceri pe care, de asemenea, sper să le dezvoltăm. Mă voi întâlni, mai târziu, cu comunitatea franceză de afaceri prezentă aici, în România, deosebit de importantă, prin intermediul companiilor franceze prezente aici. De asemenea, şi mulţi tineri care lucrează în România şi care doresc să-şi dezvolte cariera aici, precum şi întreprinderi şi investitori români, care şi ei trebuie să se dezvolte în Franţa. O cooperare care trebuie încurajată în continuare şi, în acest sens, cele trei acorduri-cadru care au fost semnate chiar acum sunt deosebit de importante pentru noi şi permit să confirme în planul formării înaltei funcţii publice importanţa Parteneriatului nostru şi, de asemenea, din punct de vedere al industriei de apărare se arată aceeaşi forţă a Parteneriatului dintre ţările noastre şi nu pot decât să mă bucur când văd aceste relaţii bilaterale.

Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun şi viziunea noastră comună privind afacerile europene, cu o agendă pe termen scurt, această Europă care protejează, o idee foarte importantă pentru mine, şi care se referă la subiecte foarte precise şi anume să progresăm împreună în beneficiul Europei. Aţi vorbit, de asemenea, despre un subiect care ştiu că este foarte important pentru ţara dumneavoastră şi anume revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor şi mă bucur să constat această voinţă comună de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului. Sper să poată fi confirmat în cadrul Preşedinţiei estoniene, pentru a clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal şi din punct de vedere social.

De asemenea, în cadrul acestei conferinţe de presă aş dori să explic poate o neînţelegere pe care am citit-o în presa românească, revizuirea directivei privind detaşarea lucrătorilor şi propunerea Franţei nu înseamnă în niciun fel să-i împiedicăm pe transportatorii rutieri români să lucreze peste tot în Europa. Dimpotrivă, problema directivei privind detaşarea lucrătorilor este că astăzi propune un cadru prea slab şi astfel conduce ca angajatori, companii din Franţa, să angajeze cetăţeni din alte state europene, în general din ţări cu costuri reduse, la costurile din ţările de origine. Astfel, venind în contradicţie cu ideea pieţei unice, făcând o concurenţă neloială lucrătorilor francezi şi doresc să punem capăt acestui sistem, care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene şi este de neînţeles pentru concetăţenii noştri. Aşadar, trebuie să ajungem la un nou acord pentru ca următoarea directivă să limiteze perioada de timp în care se poate detaşa un lucrător, să întărească constrângerile, aceeaşi muncă să fie remunerată în mod egal în aceeaşi ţară şi să întărească şi partea de control şi am reamintit că vom întări Parteneriatul dintre noi pentru ca un control mai ferm să poată fi activat.

Şi din acest punct de vedere, sigur că ne dorim ca toţi cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial şi competitiv, transportatorii rutieri să poată să-şi desfăşoare activitatea peste tot în Europa, dar într-un mod demn şi eficace. Şi cred că această clarificare era indispensabilă astăzi şi vă mulţumesc pentru spiritul constructiv în care abordăm această fază finală a discuţiilor.

Europa care protejează este şi Europa Apărării, şi aţi spus şi dumneavoastră acest lucru. În luna iunie am marcat un progres real în plan european cu implementarea unei cooperări structurate permanente, a unui fond european pentru apărare, instrumente care vor permite să existe o Europă a apărării, care să avanseze în mod concret, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect, şi mă bucur că discuţiile de astăzi au arătat şi voinţa dumneavoastră de a angaja România în această Europă a apărării, prin aceste noi instrumente. Echipele noastre şi miniştrii responsabili vor putea lucra în următoarele săptămâni împreună pentru ca dincolo de ceea ce s-a făcut până astăzi să se poată construi metodele unei integrări mai accentuate, un fond comun, capacităţi comune, Parteneriate întărite în acest domeniu, astfel pentru a avea un cadru mai puternic, pentru cooperări care se structurează deja de câţiva ani şi pe care le-am confirmat astăzi, în industria apărării, între statele noastre.

Dincolo de această agendă, dorinţa noastră este ca Europa să meargă înainte. Deja de mai mulţi ani, aveţi tot dreptul să cereţi integrarea în spaţiul Schengen şi aţi reamintit acest lucru şi ştiu cât este de important este acest subiect pentru dumneavoastră. Nu am nicio ideologie în acest sens, sunt total deschis faţă de acest subiect. Însă, trebuie să fiu onest, trebuie să fiu sincer, Europa spaţiului Schengen nu funcţionează bine şi sigur că nu putem să ne bucurăm de asta. Iar dorinţa mea este ca în următoarele luni să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile comune privind azilul şi primirea populaţiilor exterioare şi să vă asociem la această discuţie pentru a putea rezolva practic două lucruri: transformarea indispensabilă a spaţiului Schengen şi a unei bune părţi din regulile care reglementează funcţionarea în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, gestionarea azilului şi a migraţiei şi să asociem, în acelaşi timp, România pe deplin la aceste discuţii. Din acest punct de vedere, vă arăt toată deschiderea şi dorinţa de a avea un Parteneriat demn de eforturile pe care le-aţi făcut.

De asemenea, suntem convinşi să lucrăm împreună pe foaia de parcurs pentru viitorul Uniunii Europene, pentru zona Euro şi pentru toate demersurile care trebuie făcute în viitor. Pentru că ştiu că sunteţi ferm hotărâţi să integraţi România într-o Europă care merge înainte şi zona Euro reprezintă în acest sens un element de convergenţă şi în săptămânile următoare se va prezenta o foaie de parcurs care să marcheze o nouă etapă a Uniunii Europene şi, în acest cadru, doresc să avem o discuţie loială, ambiţioasă, să fiţi un partener deplin al acestei definiri a Europei viitorului, înainte să se intre într-o fază mai activă în ţările noastre, împreună cu opinia publică şi cu consultările care vor fi demarate. Aşadar, am decis să lucrăm împreună în următoarele săptămâni pe toate aceste proiecte pentru viitor.

Iată, domnule Preşedinte al României, dragă Klaus, iată că discuţiile dintre noi, pe care eu le consider deosebit de fructuoase, şi am dorit să le prezint pe scurt aici, mulţumindu-vă încă o dată pentru invitaţie, pentru primire şi repetându-vă cât de important este Parteneriatul cu România, un parteneriat istoric, dar şi de viitor pentru ţara noastră!"

Presa, în acţiune

Jurnalist: Întrebarea mea se adresează domnului Preşedinte al României. Aţi putea să fiţi puţin mai concret în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor şi să ne confirmaţi că sunteţi de acord cu poziţia franceză de a întări această directivă, de a aduce constrângeri suplimentare dincolo de propunerea din luna mai faţă de care cred că vă opuneaţi. Şi asta cu preţul retragerii alineatului care se referă la transportul rutier, care să fie amânat pentru mai târziu. Şi mă adresez şi domnului Preşedinte Macron. Acest echilibru înseamnă de fapt şi o asociere mai importantă a României în ceea ce priveşte integrarea în Spaţiul Schengen, pentru Franţa este considerată o victorie? Ştiind că transportul rutier este un sector atât de important.

Macron: "Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte transportul rutier. Vorbim de două lucruri diferite. Franţa nu scoate transportul rutier din acord. Şi vom continua să vorbim despre acest lucru, dar sunt două subiecte diferite. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceştia intră în acordul pe care sper să-l obţinem pentru că este vorba despre o formă de muncă detaşată, lucrători detaşaţi. Dacă un transportator rutier francez angajează la costuri salariale româneşti şoferi români în Franţa, acest lucru intră în cadrul directivei privind transporturile şi va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie. Deci acest lucru nu a fost scos din acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor. Deci toate sectoarele vor fi incluse în măsura în care există lucrători detaşaţi, în acest acord, pe care sper să-l obţinem şi pentru care m-am angajat în mod personal. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu se reduce doar la lucrători detaşaţi. Există clar o problemă delicată în România.

Transportatorii români care angajează salariaţi români sau din alte ţări din Uniunea Europeană şi care au activităţi în Uniunea Europeană. Ei bine, asta nu are nicio legătură cu directiva privind detaşarea lucrătorilor. Nu este acelaşi subiect. Aici este vorba despre directiva privind transportul rutier, care este discutat într-un alt cadru şi care va oferi un cadru juridic tuturor transportatorilor rutieri din toate ţările, dar care nu se referă la detaşarea lucrătorilor. Deci foarte concret: nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariaţi care vin din ţări cu costuri reduse ale forţei de muncă pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene şi aici va intra şi sectorul transportului rutier prin reforma acestei directive. Şi vom merge până la capăt. În acelaşi timp, este absolut legitim ca ţări în care sectorul transportului rutier este important să se poată dezvolta peste tot în Europa. Dar acest subiect este unul separat şi va fi tratat de o altă directivă."

Iohannis: "Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. Putem să observăm foarte uşor că în special în Europa de Vest, nu numai în Franţa, şi în altă parte, apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte „social dumping”, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra şi sunt foarte multe aspecte, unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Evident nu cred că v-aţi imaginat că domnul Preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei directive, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt.

Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franţa, în Germania, în Spania. Ei, dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această directivă. Este inadmisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de-o parte în Europa de vest că vin muncitori şi nu sunt toţi declaraţi, pe de altă parte dorinţa oamenilor din est de a trăi mai bine. Şi una, şi alta este legitimă. Şi dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi a produs astfel de divergenţe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau că oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu este suficient de clară şi nu este suficient de bună.

În acest sens, am fost amândoi, încă din iunie, de acord că specialiştii trebuie să discute pentru a face directiva mai clară, mai bine aplicabilă şi mai eficientă pentru toată lumea. Este foarte important să se evite anumite simplificări şi confuzii. Nimeni - subliniez - nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă, însă ceea ce în mod evident se doreşte, de exemplu în Franţa, este să se evite folosirea unui sistem care are foarte mare deschidere pentru a eluda plata unor taxe, impozite şi aşa mai departe. E clar că lucrurile nu se rezolvă simplu. Nu este nici pe departe suficient să se rescrie directiva, chiar în forma îmbunătăţită. Este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă şi mai integrată între sistemele sociale din toate ţările Uniunii Europene. Este nevoie evident de un control mult mai bun şi atunci avem şansa, dacă abordăm aceste chestiuni cu maximă seriozitate şi deschidere în sens pozitiv, să facem sistemul să funcţioneze mai bine, astfel că o firmă românească poate să meargă în Franţa şi să lucreze acolo, cum o firmă franceză poate să vină în România şi să lucreze aici, fără să apară aceste suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalţi.

Până la urmă, şi acest lucru este foarte important de subliniat, regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergenţa, sau, în traducere mai simplă, pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toţi pe aceeaşi treaptă a nivelului de trai. Or, există şi se cunoaşte, agenţii şi firme în Europa care exploatează tocmai diferenţele de nivel pentru a face ele câştig şi, în concluzie, apar astfel de discuţii politice care nu ajută pe absolut nimeni. Ca să nu ne înţelegem greşit, ceea ce îmi doresc eu şi ceea ce îşi doreşte domnul Preşedinte Macron este să facem lucrurile mai clare şi mai bune pentru toată lume pentru a avea o abordare corectă, o abordare echitabilă faţă de toată lume, şi, nu vreau să repet, dar este evident că în domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă înţelese foarte bine în acest sens. Acolo problemele sunt specifice şi trebuie tratate ca atare şi nimeni, dar absolut nimeni, nu are intenţia să creeze condiţii favorabile pentru unii şi defavorabile pentru alţii. Ceea ce dorim şi ne dorim cu toţii este o directivă pe detaşare, plus o directivă pe transport care îmbunătăţesc situaţia şi pentru unii şi pentru alţii, dar scot din piaţă pe aceia care speculează în sens negativ, din punctul nostru de vedere, diferenţele de dezvoltare care momentan încă persistă. Sper să fi fost destul de clar în această chestiune."

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în privinţa Schengen, Franţa va sprijini aderarea României la spaţiul Schengen, dar de abia după ce se va realiza această redefinire a ceea ce înseamnă spaţiul Schengen în acest moment? În completarea acestei întrebări, v-aş întreba dacă sprijinul Franţei va fi unul real în această direcţie pentru că şi la vizita de anul trecut a Preşedintelui François Hollande se vorbea despre sprijinul Franţei, dar nu s-a întâmplat nimic concret în această direcţie.

Macron: "Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, este deja în domeniul istoriei, dar răspunsul meu este da, în condiţiile pe care tocmai le-am definit. În primul rând pentru că vreau să salut toate eforturile făcute aici în ceea ce priveşte combaterea terorismului, cu seriozitate, de către România care a contribuit la securizarea frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, şi de asemenea în cadrul cooperării justiţie şi poliţie, care este exemplară între ţările noastre. Apoi, reticenţa care a existat în ceea ce priveşte aderarea României în spaţiul Schengen este legată de faptul că acest lucru ar fi însemnat riscul de a-i lasă pe migraţi să intre în Europa şi mâine în Bulgaria aş putea să spun acelaşi lucru. Dar cred că istoria ne arată că şi cu România şi Bulgaria în afara spaţiul Schengen, migraţii tot au intrat în Europa, deci pot să constat că România cooperează într-un mod deosebit de eficace, face eforturi, respectă regulile de aderare la spaţiul Schengen, şi faptul de a avea România în exteriorul spaţiului Schengen nu aduce o protecţie suplimentară pentru cei care sunt în interiorul acestui spaţiu.

Deci v-am reamintit faptele ca să vedeţi care este poziţia mea şi nu am niciun motiv să mă opun intrării României în spaţiul Schengen. Singura mea rezervă este că acest spaţiu Schengen funcţionează prost astăzi şi îmi doresc ca el să fie reformat în profunzime, şi, în acelaşi timp, să facem această reformă asociind acele state care au vocaţia de a se integra în acest spaţiu, împărtăşind, aşadar, această reformă cu România, şi într-un spaţiu Schengen întărit România să poată să intre. Iată spiritul în care îmi doresc să lucrăm, cât mai rapid şi într-un mod cat mai voluntarist. Astăzi, la nivel european există şapte texte în discuţie cu privire la subiecte legate de migraţie, care avansează într-un mod inegal. Nu avem o viziune de ansamblu şi cred că trebuie să ne găsim ritmul şi o viziune consolidată pe aceste subiecte, o viziune comună, deci răspunsul la întrebarea dumneavoastră este da."

Jurnalist: Domnilor Preşedinţi, o întrebare pentru domnul Macron. Aţi decis să vă faceţi intrarea pe scena europeană într-un moment în care reforma privind codul muncii în Franţa suscită critici. Aţi prevăzut să vă adresaţi şi francezilor în mod solemn, în zilele şi săptămânile care urmează, pentru a explica mai bine această reformă?

Macron: "Foarte direct, cred că ceea ce facem acum explică coerenţa, de altfel spuneam asta şi ieri, coerenţa agendei franceze cu cea europeană. Nu există nicio reformă sau transformare a societăţii franceze care se poate face independent de ceea ce se întâmplă în Europa, şi am explicat ieri care era coerenţa proiectului în curs. Prim ministrul şi guvernul sunt cei care vor finaliza discuţiile cu partenerii sociali, vor finaliza elaborarea ordonanţelor, iar eu, în calendarul fixat, le voi semna şi voi finaliza acest proces. Dar este vorba doar de o etapă dintr-un proces de transformare mai profundă a societăţii şi economiei franceze, care constă în eliberarea potenţialului de creştere, de creare de bogăţie, de inovaţie, şi pentru o protecţie mai bună a cetăţenilor, cu elemente de siguranţă individuală, de securitate individuală, şi reforma în curs trebuie privită din punctul de vedere al transformărilor sociale şi fiscale pe care următoarele două proiecte de legi de buget, şi de altfel abordarea multianuală va fi expusă în următoarele săptămâni, deşi din punct de vedere al legislaţiei privind şomajul, investiţiile în formarea profesională şi în calificări, toate aceste proiecte vor fi prezentate în următoarele săptămâni.

Dar ele au un sens numai dacă sunt înscrise în agenda europeană şi faptul că m-am angajat pentru o Europa socială, pentru o convergenţă socială care să lupte împotriva disfuncţionalităţii Europei, cred că această abordare este perfect coerentă cu reformele din Franţa. Acest turneu european îmi permite să am discuţii cu parteneri indispensabili pentru reformele actuale şi viitoare, îmi permite să explic o parte din proiectul european acestei Europe care oferă protecţie şi, de asemenea, îmi permite să explic coerenţa dintre agenda franceză şi agenda europeană şi, în fine, îmi permite să explic o etapă pe care o voi dezvolta în săptămânile următoare împreună cu partenerii mei şi anume o reformă, o relansare a proiectului european, şi fiecare trebuie să îşi asume rolul şi competenţele sale. Miniştrii sunt cei care se ocupă de reformele de resort, miniştrii sunt cei care negociază, care le explică în faţa Parlamentului şi în faţa cetăţeniilor francezi. Avem un Prim-ministru care se angajează foarte mult în aceste reforme şi le explică el însuşi, iar rolul meu este să dau un sens de ansamblu şi o coerenţă între aceste proiecte franceze şi europene."

Jurnalist: Dumneavoastră luaţi şi cereţi o înăsprire a condiţiilor de acces pentru muncitorii detaşaţi, condiţii pe care unele state le văd ca o îngrădire a liberei circulaţii pe piaţa de muncă. Pentru că aţi vorbit de limitarea perioadei de detaşare şi, aşa cum spunea şi Preşedintele Klaus Iohannis, lucrurile nu sunt simple şi sunt mai nuanţate. Dacă nu reuşiţi o modificare a directivei aşa cum o vreţi dumneavoastră luaţi în calcul un Frexit?

Macron: "Ei bine, unii au încercat această metodă şi se pare că au avut probleme, adică să facă şantaj spunând că dacă nu primesc ce vreau ies din Uniunea Europeană, şi până la urmă ieşi şi eşti şi mai puţin fericit, deci niciodată nu am abordat subiectele europene în acest mod. Însă le abordez cu simţul pentru detaliu şi pentru concret. Ce viitor vă doriţi pentru România? Doriţi ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din salariile din Franţa? Vă doriţi ca munca calificată să se dezvolte insuficient? Sau vă doriţi ca ţara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveţi calificări mai bune, să atrageţi talente, să vă păstraţi talentele, să aveţi oameni mai bine plătiţi care să aibă avantaje sociale şi tranziţia să se facă pe deplin. Înţeleg de la Preşedintele dumneavoastră că aţi ales a doua opţiune şi că doriţi ca România să intre pe deplin într-o Europă mai integrată. Deci pentru România situaţia din prezent nu este ideală. Este o situaţie în care ţările profită de diferenţele salariale. Ţările care susţin statu-quoul susţin de fapt această situaţie care nu este benefică pentru România.

Europa a fost extinsă, dar cu situaţii foarte diferite în interiorul său, însă, totuşi cu un proces de convergenţă. Şi de altfel acesta este scopul fondurilor structurale. Ţări care vin de foarte departe, care au costuri salariale mai slabe, o fiscalitate diferită sunt ajutate cu fonduri structurale pentru a se dezvolta şi pentru a reveni către centrul Europei. Dar ce se întâmplă de câţiva ani? Anumiţi oameni politici – şi nu este cazul Preşedintelui dumneavoastră, al cărui angajament european îl salut – anumite medii de afaceri fac invers de fapt. Profită de fondurile structurale, dar dezvoltă un model de dumping social şi fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, să păstreze costurile foarte scăzute pentru a atrage companii. Profită de acest sistem, dar fără spiritul de convergenţă. Un astfel de sistem va exploda. Nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene, o explozie a Uniunii Europene pentru că nicio ţară dezvoltată şi cu costuri ridicate salariale nu poate accepta ca sistemul să continue astfel. Şi o parte din Brexit se datorează tocmai funcţionării pieţei unice şi detaşării lucrătorilor.

Aţi văzut ce spun ei: nu mai vrem oameni din Est care să vină la noi în ţară şi să ne ia locurile de muncă. Asta au spus ei. Trebuie să privim lucrurile în faţă. Acest lucru este negativ şi pentru România, şi pentru Europa, sistemul actual. Ceea ce propun eu cu ambiţia de a obţine o majoritate calificată pentru această reformă, o reformă care consacră libertatea de circulaţie, dar detaşarea să fie făcută într-un anumit orizont de timp, să se respecte regulile şi cei care lucrează într-o ţară să fie plătiţi la fel. Asta nu contravine în niciun fel libertăţii de a lucra în Europa şi spuneam asta când vorbeam despre transportul rutier, nu contravine cu nimic deschiderii pieţelor de muncă. Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt foarte încrezător în capacitatea comună de a obţine un acord care să fie bun pentru toată lumea şi această luptă pentru reforma detaşării lucrătorilor şi acest angajament indispendabil sunt pentru mine o primă etapă către o reformare a Europei, care să fie Europa convergenţei fiscale şi sociale, a progresului pentru toţi, o Europă care să plece de la o ambiţie comună şi nu o Europă cu jocuri divergente între diferitele puteri, unde fiecare se specializează într-un model de creştere care nu este bun pentru nimeni."