Lovitură dură pentru DNA. Senatul a fost de acord cu îngreunarea arestării preventive
alte articole
Controversatul amendament la Codul Penal şi cel de Procedură Penală, iniţiat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Donţu (ambii PSD) şi Cristiana Anghel (PC), care prevede ca măsura arestării preventive să se aplice doar în baza unor "indicii temeinice", nu doar a unor "suspiciuni rezonabile", aşa cum se procedează acum, a fost adoptat luni, prin vot secret electronic, de către Senat, cu 91 voturi "pentru" şi 25 "împotrivă".
"Am văzut o majoritate covârşitoare. Deci înseamnă că toate grupurile parlamentare au votat "pentru". Ce se va întâmpla la Camera Deputaţilor vom vedea", a declarat, după vot, premierul Victor Ponta.
Potrivit experţilor, eliminarea sintagmei "suspiciune rezonabilă" în cazul arestării preventive va îngreuna luarea unei astfel de măsuri în viitor, însă lucrurile nu sunt încă pecetluite. Până la adoptarea finală mai este doar un pas - votul din Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Anterior votului de astăzi, reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii a explicat, în cadrul Comisiei Juridice din Senat (care a aprobat ulterior acest amendament) că sintagma "suspiciune rezonabilă" face parte din jurisprudenţa CEDO, fapt atestat şi de reprezentanţii Ministerului Justiţiei, care însă au transmis că "până la urmă este rolul suveran al Parlamentului de a stabili cum vede această rezolvare".
De cealaltă parte, senatorii care au iniţiat amendamentul argumentează că noua formulare este "mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepţia".
Cei trei senatori arată că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive faţă de un acuzat putea fi luată numai "dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală", pe când în noul Cod intrat în vigoare la 1 februarie 2014 condiţia de probe şi indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.
"Aşa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepţională, o regulă, fiind suficientă existenţa unui simplu denunţ ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătuşe a acuzaţiilor în faţa presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancţiuni pentru încălcarea prezumţiei de nevinovăţie prin afectarea imaginii persoanei", se precizează în motivaţia senatorilor.
Recomandăm şi Laura Ştefan: Dacă trec modificările la Codul Penal şi CPP promovate de PSD s-a terminat cu anticorupţia
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
