Jocul de-a guvernarea. Premierul Ponta şi refuzul de a organiza alegeri parţiale

Guvernul Ponta a dat naştere unei situaţii problematice din punct de vedere democratic. Deşi este obligat prin lege să organizeze alegeri parţiale, locale sau parlamentare, atunci când realitatea o impune, Executivul condus de premierul Victor Ponta refuză să se conformeze şi invocă o serie de argumente care nu rezistă însă atunci când se ajunge în faţa instanţelor de judecată.

Nu vorbim despre un caz singular, ci despre un fenomen care capătă deja proporţii de masă. Românilor li s-a refuzat până acum dreptul de a-şi alege preşedinţii de Consilii Judeţene din cinci judeţe - Cluj, Botoşani, Neamţ, Vâlcea şi Mehedinţi, primarii din trei municipii - Sibiu, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ, precum şi parlamentarii din 14 colegii. Termenul legal în care Executivul trebuia să organizeze alegeri în aceste localităţi a fost depăşit.

Argumentele invocate de premierul Ponta sunt în general trei la număr - nu este oportună organizarea parţialelor în contextul în care legislaţia electorală urmează să fie schimbată, nu sunt bani pentru parţiale şi nu există sancţiuni în cazul în care nu organizează alegerile.

Deloc încântaţi de aceste argumente şi nemulţumiţi de faptul că premierul Ponta refuză să organizeze alegeri pentru postul de şef al CJ Cluj, vacantat după arestarea lui Horea Uioreanu, liberalii din cadrul organizaţiei judeţene a partidului au dat în judecată Guvernul în contencios administrativ, iar, în luna mai, Curtea de Apel Cluj le-a dat câştig de cauză obligând Executivul să organizeze noi alegeri.

Decizia instanţei clujene, a cărei motivare a fost publicată în aprilie, nu este însă una definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs, astfel că situaţia rămâne tot blocată.

Argumentele date de reprezentanţii Guvernului în faţa instanţei, aceleaşi de mai sus, au fost rând pe rând demontate de magistraţi după cum se poate observa în motivarea instanţei publicată de gândul.info, în care refuzul Executivului este catalogat ca fiind un adevărat "exces de putere".

"În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva o cerere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor", reiese din motivarea Curţii de Apel Cluj.

Demontarea argumentelor lui Ponta

1. Lipsa fondurilor

"(...) În cauză nu s-au depus acte în măsură să ateste care erau cheltuielile concrete pentru alegeri. Autoritatea nu a depus un calcul, o determinare a necesarului pentru alegerea dintr-o unitate administrativ teritorială şi nu a oferit alte elemente care să conducă la imposibilitatea menţinerii echilibrului bugetar. Nu trebuie omis că prognozarea cheltuielilor se face prin bugetele anuale adoptate, bugete care cuprind şi cheltuieli diverse/neprevăzute precum cheltuieli cu executarea hotărârilor sau alegeri urmare a intervenţiei situaţiilor exprese. Prin urmare lipsa de diligenţă nu poate justifica absenţa fondurilor, respectiv refuzul în stabilirea/organizarea alegerilor parţiale şi nu poate fi imputat reclamantului/comunităţii", a motivat Curtea de Apel Cluj.

2. Organizarea alegerilor nu este oportună

"Se mai susţine de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităţilor, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu/ caz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorităţii, doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiţii, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene, acestea trebuie respectate", a explicat instanţa.

3. Lipsa unei sancţiuni pentru refuzul de a organiza alegeri

"Susţine pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Nerespectarea unui atare termen conform statuărilor prin jurisprudenţa CEDO şi CJUE atrage sancţiuni pecuniare, iar acestea pot fi aplicate şi autorităţilor în condiţiile legilor naţinale, respectiv a legii 554/2004, neîndeplinirea unei operaţiuni, emiterea unui act, inclusiv refuzului nejustificat", a subliniat Curtea de Apel Cluj.

Potrivit gândul.info, după aflarea veştii, preşedintele interimar al CJ Cluj, udemeristul Vakar Istvan, şi-a dat demisia, iar premierul Ponta a propus o rezolvare a situaţiei din localitate - instalarea unui membru PNL la şefia Consiliului astfel încât să nu mai fie necesară organizarea de noi alegeri. "În locul respectării legii, premierul Ponta a propus un troc politic", au scris jurnaliştii de la publicaţia citată.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagină noastră de Facebook