Papahagi, după Congresul UDMR: Viktor Orban i-a spus lui Meloni că are un "deal" cu Putin privind Transilvania. A fost şocată


Profesorul Adrian Papahagi a declarat, într-o intervenţie la B1 TV, că premierul maghiar Viktor Orban – un autocrat cu tendinţe putiniste – urmăreşte obiective revizioniste în Transilvania, însă autorităţile române menţin în prezent situaţia sub control.
Jurnalistă: La Cluj-Napoca s-a întâmplat acest Congres UDMR extrem de analizat. Cum vi s-a părut toată situaţia în care au fost puşi liderii politici? Domnul Grindeanu, care ştia la ce să se aştepte, a plecat rapid din sală. Domnul Ilie Bolojan e criticat de toată lumea, de PSD în mod special.
Adrian Papahagi: Nu chiar la Cluj, la Jucu-Herghelie, la câteva zeci de kilometri – de altfel, un loc foarte potrivit pentru această manifestare eminamente electorală a lui Viktor Orban. Şi, de altfel, mă bucur că preşedintele României a avut înţelepciunea şi intuiţia să nu se ducă. A fost probabil bine sfătuit sau a simţit că nu are de ce să dea girul unei asemenea manifestări, care era făcută exclusiv ca Viktor Orban, prin intermediul prietenului şi agentului său electoral din România, UDMR, să obţină voturile românilor.
Sper totuşi că maghiarii transilvăneni s-au săturat de Viktor Orban. Aşa cum au votat pentru Nicuşor Dan, poate vor vota şi în Ungaria schimbarea anul viitor. Asta va fi foarte interesant de văzut – cum vor vota maghiarii transilvăneni.
UDMR, ştiţi, e un partid care practic a avut doi preşedinţi în toată istoria lui: unul de 20 de ani şi altul de vreo 16 ani. Actualul preşedinte, Kelemen Hunor, de altfel un om foarte distins, e de 25 de ani parlamentar, e la al şaselea mandat, e reales ca Ceauşescu la fiecare congres.
Deci, ce congres? Ce era de discutat acolo? Nu era o sărbătoare a democraţiei în care sunt candidaturi şi se alege. În Transilvania se votează pentru Viktor Orban, esenţialmente. Acum, sigur, venind un premier maghiar, şi eu sunt de acord că omologul său a făcut bine că a mers acolo. Nu-l critic pe Ilie Bolojan, că a stat respectuos şi a ascultat imnul secuiesc, care pentru mine sau pentru dânsul este un cântec oarecare. Putem asculta orice cântec, nu? Nu e o mare problemă. Nu am salutat, nu ştiu ce, şi aşa mai departe.
Are dreptate şi Grindeanu. Tolerăm cam uşor să se intoneze tot felul de chestii în România, să se arboreze drapeluri ale altor ţări la manifestări ale unor partide politice româneşti. Lucrurile astea nu sunt chiar ok. Iar maghiarii din România ar trebui totuşi să se simtă poate un pic mai mult cetăţeni ai acestei ţări, fiindcă până la urmă aici trăiesc. UDMR-iştii de aici au de ani de zile salarii foarte mari din Parlament, au o mie de beneficii şi conduc comunităţi şi au toate drepturile ca noi. Sigur că nu trebuie nici exacerbat.
Acum, fiecare şi-a făcut micul joc de imagine. Grindeanu intră într-un joc din ăsta naţionalist, care prindea foarte bine la PSD-işti, având partea lui de dreptate. Bolojan are şi el partea lui de dreptate, a fost politicos, a stat acolo. E un mic afront, dar până la urmă e mai bine să fie şi România acolo şi să ţină un pic situaţia sub control, să n-aibă impresia Viktor Orban că Transilvania e aşa, o parte din Ungaria, unde el îşi face campanie electorală. Pentru că nu e – e pe teritoriul altui stat, până una-alta.
Jurnalistă: Deci consideraţi că e un scandal artificial, până la urmă, la care imnul Ţinutului Secuiesc se tot cântă în România de mulţi ani.
Adrian Papahagi: Da, se tot cântă, acum ne-am obişnuit. Bun, o să-l mai cânte în continuare şi asta este. Nu e neapărat un mare scandal. Este ceva, ştiţi, business as usual. Nu e nimic nou nici de data asta, aşa se întâmplă. Pe de altă parte, UDMR, cel puţin la guvernare, de bine, de rău, asigură o majoritate, şi asta e situaţia.
Iar Viktor Orban este trecător. Fără îndoială că Viktor Orban are gânduri revizioniste faţă de Transilvania. Fără îndoială avea un deal cu Putin. Circulă lucrurile astea. Se pare că i-a spus Giorgiei Meloni chiar că are un deal cu Putin privind Transilvania şi a transmis mai departe. Am aflat chiar zilele trecute.
Deci e un personaj detestabil, în sine, Viktor Orban. Ceea ce face el în Transilvania de multă vreme este o provocare continuă – şi la Băile Tuşnad, şi la congresele UDMR, şi când vine aici în vizite, vezi Doamne, private, şi se plimbă prin Ardeal şi are întâlniri numai cu aleşi maghiari. Nu are niciodată întâlniri cu omologi români, adică să meargă şi la autorităţile româneşti. E o sfidare. Dar, în fine, asta este. Trăim cu ea.
Situaţia este sub control, nu riscăm mare lucru, iar Viktor Orban s-a compromis atât de rău în ultimii ani... Gândiţi-vă, după toate deal-urile sinistre cu Putin, i-a întors spatele şi Trump. Trump îl întreabă de ce se opune intrării Ucrainei în UE, îl somează să nu mai cumpere petrol rusesc, că astfel îl sprijină pe Putin. Ucrainenii bombardează ţevile ruseşti şi nu mai ajunge gazul şi petrolul în Ungaria.
Ungaria este economic, în momentul de faţă, mai prost decât România.
Giorgia Meloni a spus autorităţilor române ce i-a zis Orban. Deci a fost şi ea şocată. Şi, de altfel, să ştiţi că toţi aceşti oameni care, de fapt, sunt putinişti, au încercat să se prezinte în Europa legitimându-se prin Giorgia Meloni, care, atenţie, nu este putinistă. Au încercat să se legitimeze ca o mişcare conservatoare, de patrioţi şi aşa mai departe.
Or, ei trebuie să fie analizaţi fiecare pe cont propriu. Viktor Orban este un revizionist maghiar de tip horthyst, care a început ca un liberal cu bursă Soros la Oxford şi a terminat ca un autocrat de tip putinist, lucrând pe faţă pentru Putin. George Simion şi ceilalţi sunt nişte golani. De pildă, Giorgia Meloni nu poate să îi suporte.
Giorgia Meloni este un lider patriotic care a reuşit să redreseze finanţele Italiei. Astăzi, Italia stă mai bine decât Franţa şi era incomparabil mai rău. A reuşit să reducă cu adevărat imigraţia ilegală, care era infernală. Adică, în fiecare zi venea o barcă şi lăsa câteva sute de africani în Lampedusa. Oamenii nu mai puteau să trăiască. Închipuiţi-vă că la dumneavoastră, în faţa blocului, sunt oameni din Africa violenţi, surescitaţi, fără joburi, care nu ştiu limba, care nu vor să facă nimic şi sunt puşi pe rele. Asta a reuşit Giorgia Meloni să oprească. Deci nu îi comparăm pe Orban cu Meloni sau pe Simion cu Meloni.