Locul prin care ruşii ar putea invada România. Ce spune fostul şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a venit cu precizări, la postul B1 TV, după ce cartografii francezi au indicat deja un loc pe unde ar putea intra ruşii în România, în cazul unui atac.
Practic, militarii francezi au pus la dispoziţie o hartă care arată Poarta Focşani ca fiind călcâiul lui Ahile, locul prin care ruşii ar putea invada România.
Cum comentează generalul (r) Virgil Bălăceanu
"Poarta Focşanilor este studiată şi restudiată în Academia Militară Generală, Academia de Înalte Studii Militare, în Universitatea Naţională de Apărare. Poarta Focşanilor este o zonă cunoscută de către orice militar al Armatei României, care are studii pentru a avansa în grad şi funcţie. Poarta Focşanilor este istoria României, pe care va trebui să o reînvăţăm. Poarta Focşanilor, în esenţă, a însemnat marile bătălii ale Primului Război Mondial. Poarta Focşanilor trebuia, în al Doilea Război Mondial, să întârzie înaintarea sovieticilor cu câteva luni înspre Europa Centrală şi de Vest. Ca atare, francezii vin să înveţe Poarta Focşanilor, nu că ei au descoperit-o. Pe de altă parte, francezii urmează să execute un exerciţiu, să disloce o brigadă, pentru că nivelul convenit, legat de o situaţie de criză a forţelor NATO în cadrul grupului de luptă NATO-România, naţiune cadru fiind Franţa, este de o brigadă.
Numai că, spre deosebire de Lituania, unde Germania a decis să aibă o prezenţă permanentă a unei brigăzi blindate, la noi francezii încă aplică prezenţa unui batalion, în caz de criză să se ajungă la o brigadă. Ceea ce, în condiţiile dezangajării americane – probabil la dezangajare – creează un deficit al prezenţei NATO, care poate fi acoperit, compensat cu francezii.
Revin la ei. Trebuiau să execute acest exerciţiu în care să vadă, în termenii planificaţi în planurile regionale de apărare, dacă pot să disloce o brigadă, incluzând şi tehnică grea, cum ar fi tancurile Leclerc sau obuzierele autopropulsate Caesar şi alte echipamente grele, pentru că infrastructura are probleme cu totul deosebite. Şi acţiunea ar viza Poarta Focşanilor. De ce? Este o zonă care, din punct de vedere strategic şi operativ, este foarte importantă pentru apărarea României, deschide direcţia înspre Bucureşti, deschide culoarul Dunării, deschide direcţia înspre Balcani. Ca atare, din punct de vedere militar, este clară importanţa acesteia.
Pe de altă parte, sigur că reprezintă un aliniament în condiţiile în care nu am reuşi să rezistăm – şi discutăm doar de scenarii pe Prut şi pe Marea Neagră –, atunci am putea să închidem o posibilă ofensivă a cui? Sigur că a Federaţiei Ruse, tocmai în Poarta Focşanilor, de unde NATO ar putea să elibereze teritoriul românesc, probabil ocupat de către ruşi. Sunt jocuri de război într-o pregătire a ceea ce spuneam mai devreme – exerciţii care au nevoie de asemenea scenarii.
Probabilitatea unui atac al Federaţiei Ruse în acest război este foarte scăzută, pentru că, în definitiv, în acest război, prin precondiţiile, prin decalogul pe care îl cere Putin, se vrea – şi aici intervine sprijinul modului în care Trump gândeşte să încheie această pace, adică o pace cu orice preţ – să realizeze Putin capitularea militară, fără să obţină o victorie militară evidentă şi politică a Ucrainei, mai ales politică. El nu îl recunoaşte pe Zelenski, guvernele Ucrainei de după 2014 – ce sunt ilegitime pentru că au fost instalate printr-o lovitură de stat – îl recunoaşte, indirect, prin ceea ce spune, pe Ianukovici ca fiind singurul preşedinte legitim, pe care probabil vrea să-l aducă din nou la putere în Ucraina.
Vrea să construiască, pentru viitorul politicii externe a Federaţiei Ruse, uniunea statală Federaţia Rusă – Ucraina – Bielorusia şi, de ce nu, Republica Moldova. Şi, în felul acesta, nu putem exclude o prezenţă militară a ruşilor, pe modelul din Bielorusia, şi în Ucraina şi în Republica Moldova, dacă mergem pe un asemenea scenariu – lucruri care ar schimba paradigma apărării cu totul în România şi paradigma apărării la nivel NATO.
Lucrurile sunt atât de evidente privind dezechilibrul flancurilor. Tot timpul se vorbeşte de pericolul din nord-est, atac asupra ţărilor baltice şi închiderea culoarului Suwalki. Poarta Focşanilor şi regiunea Dobrogei sunt extrem de puţin menţionate în toate scenariile sau în anumite poziţionări ale liderilor politici şi militari din Europa.
Chiar şi un asemenea lucru arată că noi suntem pe direcţie secundară, deşi direcţia este cea mai volatilă şi cea mai în pericol faţă de direcţia de nord-est, unde toţi se pregătesc pentru apărare. Se pregătesc atât de bine, încât Polonia, ţările baltice, ţările scandinave aplică de mai mult timp doctrina apărării teritoriale. Îşi construiesc sisteme de fortificaţii, de acţiune, drone, antidrone, de război electronic chiar de pe graniţă, pe când la noi nu luăm în dezbatere măcar problematica apărării teritoriale, care ar însemna pregătirea, din punct de vedere legislativ, dar şi a acţiunii, a populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.
Pregătirea populaţiei pentru apărare – noi, în luna mai, o să facem 3 ani de zile de când Ministerul Apărării a iniţiat, pentru amendare, pentru modificare, legea pregătirii populaţiei pentru apărare, prin care reintroduceam o formă foarte necesară de serviciu voluntar, soldat în termen, ca să nu fim obligaţi să reintroducem serviciul militar obligatoriu. Se fac 3 ani de zile. Noi, abia la sfârşitul acestui an – ne spune ministrul Economiei – vor fi finalizate, dacă vor fi finalizate, procedurile de achiziţie, ca să începem să fabricăm pulbere în România, pe care o importăm, la ora actuală, din Serbia şi din China, iar durata investiţiei, în condiţiile în care procedura de achiziţie nu va fi contestată, o să dureze 2 ani şi jumătate. Şi noi suntem în al patrulea an al războiului din Ucraina.
Până la Poarta Focşanilor, întrebarea este: avem voinţa politică şi, în consecinţă, crearea unei stări de spirit naţionale la nivelul societăţii, ca să apărăm România, ţinând departe războiul? Pentru că războiul stă departe de graniţele tale cu cât tu eşti mai puternic; cu cât tu eşti mai slab şi mai vulnerabil, vei fi întotdeauna o ţintă."
