Liderul FARC, Timoşenko, va candida pentru preşedinţia Columbiei

Rodrigo Londono şi ceilalţi foşti comandanţi ai FARC se vor confrunta probabil cu procesele crimelor împotriva umanităţii şi nu se ştie încă dacă Londono ar putea deţine funcţia supremă în caz că ar fi condamnat.

Fosta gherilă marxistă Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC) a fost demobilizată anul trecut printr-o înţelegere de pace cu guvernul, încheind peste cinci decenii de conflict. Ei sunt acum partidul Forţa Alternativă Revoluţionară Comună, ce foloseşte tot acronimul FARC.

Prin acordul încheiat cu guvernul, Partidul are garantate 10 locuri în Congresul Republicii Columbia (alcătuit din Camera Reprezentanţilor şi Senat) până în 2026, indiferent ce rezultate obţin la alegeri. Printre candidaţii la Senat vor fi foştii comandanţi de gherilă, Ivan Marquez, Pablo Catatumbo, Carlos Antonio Lozada şi Victoria Sandino, a declarat FARC miercuri.

Partidul va avea, de asemenea, candidaţi pentru Camera Reprezentanţilor în cinci raioane.

Noul Partid şi-a reiterat dorinţa de a forma o coaliţie cu alte partide de stânga, o recunoaştere tacită că ar putea avea puţină influenţă electorală în rândul columbienilor sceptici.

"Ne manifestăm disponibilitatea de a purta discuţii cu toate grupurile şi mişcările politice sociale pentru a ne înscrie la alegeri pe liste comune", a afirmat FARC într-o declaraţie.

Londono, cunoscut sub numele de Timoşenko, a suferit un accident vascular cerebral în acest an şi s-a tratat în Cuba.

Rămâne neclar modul în care membrii FARC îşi vor termina mandatele dacă vor fi judecaţi sau condamnaţi de instanţele de tranziţie însărcinate cu aducerea în faţa justiţiei a foştilor rebeli pentru crime precum omor, răpire şi viol.

Pedeapsa maximă pe care instanţele o pot da este de opt ani, iar cei condamnaţi vor evita închisorile tradiţionale, făcând în schimb lucrări de reparaţii precum înlăturarea minelor de teren.

Într-o conferinţă de presă de miercuri, liderii FARC nu au clarificat cum îşi vor ispăşi posibilele sentinţe în timp ce vor deţine funcţii alese.

Peste 11.000 de luptători şi susţinători ai FARC şi-au predat armele Organizaţiei Naţiunilor Unite în timpul demobilizării.

Alţii 1.000 au refuzat să se predea şi îşi continuă traficul de droguri şi operaţiunile miniere ilegale. FARC a încercat să se distanţeze de disidenţi şi guvernul a autorizat raiduri aeriene împotriva lor.

Cursa prezidenţială din 2018 pare să se concentreze mai mult pe chestiuni precum economia şi corupţia decât pe punerea în aplicare a acordului cu FARC - piatra de temelie a moştenirii preşedintelui Juan Manuel Santos.

Cu toate acestea, problemele de securitate persistă în mintea multor alegători, mai ales după ce au fost ucişi fermieri într-o confruntare cu poliţia luna trecută.