Liderii UE şi din Balcani vor coopera în privinţa crizei refugiaţilor. O soluţie imediată încă nu există

Liderii europeni au căzut de acord luni dimineaţa să coopereze asupra gestionării numărului mare de imigranţi care traversează Balcanii dar nu au oferit o soluţie rapidă la o criză care ameninţă să divizeze şi mai mult naţiunile europene.

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul elen Alexis Tsipras s-au întâlnit duminică în Bruxelles cu liderii a nouă ţări aflate pe ruta dintre Marea Egee şi Germania ce a fost folosită în acest an de jumătate de milion de imigranţi, care au sfidat graniţele UE şi gardurile de sârmă ghimpată, conform France24.

După discuţiile de duminică noaptea – care au început într-un cadru tensionat în care fiecare lider a criticat politica şi comportamentul celorlalte ţări în gestionarea crizei refugiaţilor – cele 11 guverne au căzut de acord să colaboreze împreună pe baza unui plan de acţiune format din 17 puncte, care include şi acomodarea susţinută de ONU a 100.000 de oameni, jumătate dintre ei în Grecia.

“Acţiunea unilaterală poate declanşa o reacţie în lanţ”, a susţinut o declaraţie comună care a reflectat ceea ce deja s-a şi întâmplat, în condiţiile în care mai multe ţări europene şi-au închis graniţele.

“Ţările afectate ar trebui prin urmare să discute între ele. Vecinii ar trebui să colaboreze de-a lungul rutei”, mai susţine declaraţia.

Gazda întâlnirii – preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker – a declarat: “Ne-am exprimat foarte clar că politica pasării oamenilor dintr-o parte în alta trebuie să înceteze.”

Merkel, ale cărui ratinguri în sondaje au scăzut pe măsură ce a deschis graniţele Germaniei la sute de mii de sirieni, a cerut organizarea acestei întâlniri la doar 10 zile după ultimul summit UE dedicat crizei refugiaţilor. Ea a declarat că este urgentă găsirea unei soluţii umane pentru zecile de mii de oameni blocaţi în spatele graniţelor balcanice, în special că temperaturile scad şi se apropie iarna.

“Europa trebuie să demonstreze că este un continent de valori, un continent al solidarităţii”, a declarat ea.

Cancelarul german a mai susţinut că este necesară continuarea negocierilor cu Turcia, principala ţară de tranzit către Europa nu doar pentru refugiaţii sirieni şi irakieni dar şi pentru un număr mare de afgani şi pakistanezi văzuţi în UE ca imigranţi economici nedoriţi.

Premierul elen Tsipras a declarat că este mulţumit de rezultatul întâlnirii.

Aflată în prima linie a valului de imigranţi în acest an, Grecia a fost criticată pentru că nu a reuşit să implementeze legea UE privind înregistrarea noilor veniţi. Oficialii au declarat că Tsipras a rezistat iniţial în faţa apelurilor de extindere a condiţiilor de acomodare a imigranţilor şi acceptarea unui număr suplimentar de grăniceri din partea altor state UE.

Totuşi, acordul final semnat luni dimineaţa include şi un angajament din partea Greciei, ca până la sfârşitul acestui an să mărească la 30.000 numărul de locuri acordate pentru găzduirea imigranţilor. În prezent, elenii au pus la dispoziţie între 7.000 şi 10.000 de locuri dar, conform noului acord, un număr suplimentar de 20.000 de oameni ar urma să se adăpostească în centre private în Grecia. Declaraţia comună mai susţine că alte 50.000 de locuri ar trebui să fie disponibile în ţările aflate mai la nord.

Agenţia ONU pentru refugiaţi, al cărei şef a participat la întâlnirea din Bruxelles, va colabora cu guvernele ţărilor în ceea ce priveşte acest program.

Frustrate de modul în care aproape 500.000 de oameni au reuşit să traverseze Grecia în mare parte neînregistraţi în acest an, alte state UE folosesc un amestec de stimulente financiare şi promisiuni că vor accepta refugiaţi din Grecia – dacă Atena cooperează şi dacă, după săptămâni de amânări, va începe înregistrarea tuturor celor care sosesc în Europa.

Printre celelalte elemente ale planului, Slovenia va primi în această lună un număr suplimentar de 400 de poliţişti pentru a gestiona afluxul crescut de imigranţi, după ce Ungaria şi-a închis graniţa cu vecina Croaţia.