Liderii UE resping agresiunea rusă, dar dezamăgesc fostele state sovietice

Liderii Uniunii Europe s-au întâlnit la Riga cu şase vecini post-sovietici – Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus – respingând agresiunea rusă care a avut loc în cele 18 luni care au trecut de la ultimul lor summit în capitala lituaniană, conform Moscow Times.

“UE rămâne pe cursul său în ciuda intimidării, agresiunii, şi chiar a războiului din ultimul an”, a declarat joi preşedintele summitului Donald Tusk. El a respins temerile Moscovei conform cărora Uniunea Europeană urmăreşte să atragă de partea sa foştii săi vasali şi, în acelaşi timp, a acuzat Rusia că presează şi intimidează aceste state post-sovietice.

Totuşi, îngrijorarea marilor puteri europene în privinţa provocării preşedintelui rus Vladimir Putin a dus la o calmare a ambiţiilor Bruxelles-ului iar liderii cei mai pro-Occident ai celor şase state din Parteneriatul Estic nu şi-au ascuns dezamăgirea faţă de lipsa unor promisiuni mai ferme în legătură cu aderarea lor la blocul european.

Oficialii vor publica vineri o declaraţie comună care ar putea mulţumi toate cele 34 de delegaţii.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a insistat că nu este dezamăgit de o declaraţie comună care va reafirma doar aspiraţiile Kievului şi celelalte aspiraţii europene, subliniind faptul că “perspectiva” aderării Ucrainei la UE rămâne un ţel de atins.

Unii dintre membrii estici mai noi ai UE regretă această precauţie. Dar cancelarul german Angela Merkel a declarat clar Parlamentului din Berlin înainte să pornească la summitul de la Riga: “Nu trebuie să creăm aşteptări false.”

Şeful executiv al UE Jean-Claude Juncker a declarat că “ei nu sunt pregătiţi, [şi] noi nu suntem pregătiţi”, adăugând totuşi că “procesul este în derulare.”

Textul declaraţiei revizuieşte o ofertă pentru călătoriile georgienilor şi ucrainenilor în UE fără vize, după ce anul trecut blocul european a acordat Republicii Moldova acelaşi tratament. Dar Kievul şi Tbilisi trebuie să adopte unele reforme mai întâi.

Prinse într-un vechi conflict de frontieră, Armenia şi Azerbaidjan vor fi din nou presate să ajungă la o înţelegere. În ciuda rolului său în medierea discuţiilor dintre Rusia şi Ucraina, preşedintele belarus Alexander Lukaşenko nu a încălcat o interdicţie de călătorie în UE pentru a participa la summit. La fel ca şi liderul azer absent, Lukaşenko a înfruntat critici dure pentru situaţia drepturilor omului din ţara sa.

S-ar putea ca participanţii la Summit să semneze, de asemenea, o condamnare a anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea, în timp ce Armenia şi Belarus vor fi lăsate să îşi menţină suportul pe care l-au acordat Moscovei în 2014 în cadrul unui vot al ONU asupra acestei chestiuni.

Totuşi, Tusk nu a fost timid când a condamnat Moscova: “Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi UE.”

“Dar... frumuseţea contează; dacă Rusia ar fi puţin mai moale, mai încântătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoie să compenseze aceste lipsuri prin [folosirea unor] tactici distructive, agresive şi intimidante împotriva vecinilor săi.”

Urmărind un proces lansat în urmă cu şase ani pentru a promova comerţul şi pentru a oferi un ajutor în speranţa sprijinirii unor democraţii stabile pe flancul său estic, Uniunea Europeană a fost aruncată în cea mai mare criză politică şi de securitate de la Războiul Rece încoace - când a propus Ucrainei un pact comercial în cadrul unui summit la Vilnius desfăşurat la sfârşitul anului 2013, adaugă Moscow Times.

Refuzul în ultima clipă al fostului lider ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici de a semna acordul UE în Vilnius a scos zeci de mii de manifestanţi în piaţa Maidan din Kiev. Protestele au dus la o revoltă sângeroasă pe care Rusia a denunţat-o drept o lovitură de stat fascistă şi a folosit-o ca o justificare pentru anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor separatişti care se luptă cu trupele guvernamentale în estul Ucrainei.

Oficialii UE depun eforturi pentru a scoate în evidenţă realizările politicii lor şi textul declaraţiei comune a acestui Summit va face apel pla o cooperare economică mai intensă şi îmbunătăţirea legăturilor energetice şi de transport.

În plus, negocierile din noaptea de joi spre vineri care au avut loc la Riga între liderii din Grecia, Franţa şi Germania s-au încheiat fără niciun semn pozitiv în ceea ce priveşte deblocarea fondurilor de salvare financiară a Atenei şi a asigurări viitorului acesteia în zona euro.

Negocierile au avut loc într-o “atmosferă prietenoasă şi constructivă” şi s-au concentrat pe “îndeplinirea cu succes a programului curent”, conform unei declaraţii comune emise de guvernele francez şi german. “S-a căzut de acord ca discuţiile dintre guvernul grec şi instituţii [creditorii internaţionali] să fie continuate.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.