UE înfruntă un summit dificil cu “partenerii” post-sovietici

Liderii UE au început azi un summit intens cu vecini post-sovietici ce va fi umbrit de o confruntare continuă cu Rusia, declanşată de ultimul eveniment de acest gen în urmă cu 18 luni, conform publicaţiei Daily Mail.

Neînţelegerile în privinţa conflictului ucrainean şi ezitările Uniunii Europene de a oferi perspective de aderare pentru cele şase state din Parteneriatul său Estic, vor fi incluse într-un comunicat comun ce va emis vineri la Riga, au declarat diplomaţii.

“Acestea nu sunt negocieri uşoare”, a declarat un diplomat UE după discuţiile din Bruxelles asupra unui text provizoriu ce va revizuit în Letonia joi seara de către miniştrii de externe din UE, Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus.

Diplomatul a adăugat că orice succes al Summitului de la Riga va depinde de modul în care liderii vor “jongla” cu zonele subţiri şi în mare parte tehnice ale acordului, şi “de modul în care acesta va fi interpretat la Moscova”.

Armenia şi Belarus au refuzat să semneze orice declaraţie care eticheta anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia drept ilegală şi diplomaţii UE au declarat că un text de compromis le va fi prezentat acestora.

Urmărind un proces lansat în urmă cu şase ani pentru a promova comerţul şi pentru a oferi un ajutor în speranţa sprijinirii unor democraţii stabile pe flancul său estic, Uniunea Europeană a fost aruncată în cea mai mare criză politică şi de securitate de la Războiul Rece încoace - când a propus Ucrainei un pact comercial în cadrul unui summit la Vilnius desfăşurat la sfârşitul anului 2013.

Kremlinul a descris acea mişcare drept încercarea UE de a îndepărta cel mai mare "aliat" post-sovietic al Rusiei.

Refuzul în ultima clipă al fostului lider ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici de a semna acordul UE în Vilnius a scos zeci de mii de manifestanţi în piaţa Maidan din Kiev. Protestele au dus la o revoltă sângeroasă pe care Rusia a denunţat-o drept o lovitură de stat fascistă şi a folosit-o ca o justificare pentru anexarea Crimeei şi susţinerea rebelilor separatişti care se luptă cu trupele guvernamentale în estul Ucrainei.

În condiţiile în care preşedintele rus Vladimir Putin consideră curtarea vecinilor săi de către UE o încercare a vechilor săi inamici de a încercui şi izola Rusia, Europa încearcă acum să minimalizeze importanţa ambiţiilor sale fără a întoarce spatele partenerilor săi sărăciţi.

Blocul european încearcă să găsească o cale de a ieşi dintr-un conflict cu Rusia, care a costat vieţile a peste 6.100 de oameni în estul Ucrainei, a dus la o înrăutăţire a relaţiilor dintre Moscova şi Occident şi la aplicarea unor seturi de sancţiuni economice în războiul comercial dintre Est şi Vest.

Marţi în Bruxelles, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că liderii UE trebuie să îşi respecte promisiunile că Parteneriatul Estic nu va afecta interesele Rusiei în regiune, unde Moscova a purtat de asemenea un scurt război cu Georgia în 2008.

Discutând cu reporterii înaintea summitului din Riga, un oficial senior UE a declarat în Bruxelles că Parteneriatul Estic a înregistrat unele realizări, printre care ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să viziteze blocul european.

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk, care va conduce şi summitul de la Riga, a declarat că Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – ale căror guverne doresc să se alăture UE şi să coopereze cu NATO pentru a contracara mişcările agresive ale Rusiei – au dreptul la un “vis European”.

Dar Tusk a declarat postului de radio Europa Liberă că aceste state nu ar trebui să se aştepte la o intrare rapidă în clubul european, în care Polonia şi alte state fost comuniste au intrat în 2004.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.