Liderii principalelor partide rivale elene nu vor să împartă puterea

Liderii principalelor două partide rivale în alegerile legislative din Grecia din 20 septembrie au declarat luni că nu vor împărţi puterea, aruncând dubii asupra faptului că aceste alegeri vor da naştere unui guvern stabil.
Liderul partidului de stânga Syriza, Alexis Tsipras (dr) şi Vangelis Meimarakis, rivalul său conservator în cadrul alegerilor legislative din 20 septembrie 2015. (Captură Foto)
Andrei Popescu
15.09.2015

Liderii principalelor două partide rivale la alegerile legislative din Grecia din 20 septembrie au declarat luni că nu vor împărţi puterea, aruncând dubii asupra faptului că aceste alegeri vor da naştere unui guvern stabil.

Într-o dezbatere finală televizată, înainte de alegerile naţionale de duminică, liderul partidului de stânga Syriza, Alexis Tsipras, şi rivalul său conservator Vangelis Meimarakis au declarat că vor onora în linii mari obligaţiile impuse de programul de salvare financiară (bailout) şi vor depune eforturi pentru a reduce impactul acestora, conform Reuters.

Meimarakis a declarat că partidul Syriza, al cărui lider este Tsipras, este binevenit într-o alianţă cu partidul său Noua Democraţie, dar a precizat că nu va împărţi puterea cu Tsipras.

“Nu vă pot vedea în calitate de premier sau vicepremier şi nici nu îmi doresc să fiţi premier din nou”, i-a transmis Meimarakis lui Tsipras.

Fostul premier elen Alexis Tsipras a declarat că o coaliţie cu conservatorii nu va fi naturală, aducând aminte de comentariile făcute duminică într-un interviu.

“Avem neînţelegeri fundamentale şi prin urmare nu putem co-exista”, a declarat Tsipras, descriind partidul Noua Democraţie ca un sistem politic învechit şi discreditat de scandal şi corupţie, acuzaţii pe care Meimarakis le-a respins.

Ales în funcţia de premier pe baza unei platforme anti-austeritate, Tsipras a demisionat în luna august pentru a permite convocarea alegerilor anticipate de duminică, încercând să calmeze o rebeliune izbucnită în sânul partidului Syriza pe tema măsurilor de austeritate şi a reformelor cerute de creditorii internaţionali în schimbul celui de-al treilea pachet de bailout în valoare de 86 miliarde de euro.

Deşi iniţial s-a opus acestor măsuri, Tsipras a cedat în cele din urmă în faţa creditorilor şi a atras asupra sa un val de nemulţumiri în rândul populaţiei şi în cadrul propriului partid pentru că nu şi-a respectat promisiunile electorale.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor