Preşedinta Curţii Supreme a Greciei numită premier interimar. Alegerile anticipate în septembrie

Preşedinta Curţii Supreme a Greciei, Vassiliki Thanou, a devenit noul premier al ţării, preluând conducerea unei administraţii interimare până la alegerile anticipate, prevăzute să aibă loc în septembrie.

Thanou a depus jurământul în timpul unei ceremonii desfăşurate joi la palatul prezidenţial din Atena, declarându-i premierului demisionar Alexis Tsipras că administraţia ei va înfrunta cu siguranţă provocări.

“După cum evoluează circumstanţele, simt că acest guvern va fi chemat să înfrunte (alte) probleme critice precum imigraţia”, a declarat Thanou, în vârstă de 65 de ani.

Conform estimărilor ONU, aproximativ 160.000 de imigranţi au ajuns pe ţărmurile Greciei de la începutul anului, 50.000 sosind doar în ultima lună. Majoritatea imigranţilor fug din calea sărăciei şi a conflictelor sângeroase din ţări precum Irak, Libia şi Siria.

Biroul prezidenţial al Greciei a declarat că membrii guvernului lui Thanou vor depune jurământul vineri.

Tsipras a demisionat şi a cerut alegeri anticipate săptămâna trecută în mijlocul unei diviziuni în interiorul partidului său Syriza. Neînţelegerile au apărut după ce mai mulţi legiuitori rebeli l-au acuzat pe Tsipras că nu şi-a îndeplinit promisiunile sale electorale de respingere a austerităţii în schimbul obţinerii unui nou program de salvare financiară (bailout), promisiuni care de altfel l-au adus la putere în luna ianuarie.

Data oficială pentru alegerile generale va fi anunţată oficial de preşedintele ţării la sfârşitul acestei săptămâni.

Miniştrii de finanţe din zona euro au dat undă verde celui de-al treilea bailout la jumătatea lunii august după ce legiuitorii greci au aprobat la rândul lor acest acord cu creditorii internaţionali, în încercarea de a împiedica ţara rămasă fără bani să intre în faliment sau chiar să fie nevoită să părăsească zona euro.

Totuşi, noul pachet financiar prevede aplicarea unor reforme stricte şi luarea unor măsuri de austeritate dure ce au fost criticate de o parte din membrii partidului de guvernământ. De altfel, zeci de parlamentari din partea Syrizei au votat împotriva acordului.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.