Lider al românilor din Timoc: ”Suntem foarte dezamăgiţi de diplomaţii români”(interviu)

”Consulul din Zaicear ne-a creat probleme din momentul în care a venit în Timoc pentru că a încercat să controleze partidele, asociaţiile şi bisericile româneşti şi, pentru că n-a reuşit, a creat noi organizaţii. Se pare că el a avut o misiune, dar sigur aceasta nu a fost de a sprijini comunitatea românească”, ne-a declarat liderul românilor timoceni în marja Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului.

Epoch Times: Cu ce se confruntă românii din Timoc în încercarea de a-şi menţine identitatea?

Din păcate românii din Timoc n-au avut niciodată posibilitatea să înveţe limba română la şcoală. Nici astăzi, în afară de câteva şcoli unde sunt nişte ore de limba română, copiii din Timoc nu învaţă această limbă. Nu avem mass-media de limba română, iar când este vorba despre Biserică, preoţilor români li se interzice să facă slujbe sau au mari probleme la construirea bisericilor. Primăriile nu dau un aviz pozitiv bisericilor româneşti din Timoc. Pe scurt, situaţia este dramatică şi ne este foarte greu astfel să ne menţinem cultura şi obiceiurile.

Totuşi limba română este vorbită acasă, iar bisericile funcţionează...

Părintele Bojan Aleksandrovici a reuşit să construiască câteva biserici în Timoc. Acolo se ţin slujbe. Sunt opt preoţi care ţin slujba în limba română în Timoc, dar când este vorba de limba română, aceasta se vorbeşte doar în familie, la sat, iar la oraş din ce în ce mai puţin. Tinerii astăzi o vorbesc tot mai puţin pentru că n-au posibilitatea de a o învăţa în şcoală. Astăzi nu mai e nevoie de anul pregătitor pentru copiii din satele româneşti pentru că aceştia vorbesc numai sârbeşte.

Ce demersuri aţi făcut pe lângă autorităţile române? Aţi afirmat că nu aţi primit nicio susţinere de la acestea, nici financiară, nici politică...

Din păcate ajutorul care vine din România este mic, insuficient, pentru toate acţiunile de care avem nevoie. În ultimii 2-3 ani situaţia este dramatică. Am discutat şi ne-au vizitat şi preşedinţi, şi premieri, miniştri, dar nu s-a rezolvat nimic.

V-aţi întâlnit şi cu preşedintele Iohannis?

Din păcate eu n-am fost la această întâlnire la Belgrad. Noi suntem foarte dezamăgiţi de diplomaţii români. La această întâlnire cu preşedintele Iohannis, ambasadorul a chemat ONG-uri legate de Securitatea sârbă, astfel că am decis să nu ne ducem. S-a făcut foarte prost protocolul de către ambasador şi consul, dar am vorbit cu premierul Ponta, care ne-a vizitat, şi lucrurile nu s-au schimbat.

Cu ce scop înfiinţează Securitatea sârbă aceste ONG-uri?

Aceste ONG-uri vor să arate că nu sunt probleme în Timoc. Ele nu fac nimic şi apar uneori la nişte întâlniri unde nu se plâng de problemele pe care le avem, sunt mulţumiţi. Ele sunt finanţate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dar n-am văzut vreun rezultat concret al acţiunilor lor.

Când am vorbit cu cei de la DRRP au spus că nu au ce să facă şi că proiectele au fost bune şi au fost acceptate. Pe de altă parte, consulul ne-a creat probleme din momentul când a venit în Timoc pentru că a încercat să controleze partidele, asociaţiile şi bisericile româneşti şi pentru că n-a reuşit a creat noi organizaţii. Se pare că el a avut o misiune, dar sigur nu a fost de a sprijini comunitatea românească. S-a amestecat şi în treburile bisericilor în sensul că l-a acuzat pe părintele Boian că face Biserică vlahă şi pe noi că standardizăm limba vlahă.

Pentru statul sârb, românii sunt în Banatul Sârbesc, Voivodina, iar vlahii în Timoc şi sunt altceva decât români. La noi în limba arhaică pe care o vorbim nu avem termenul de vlah. Dacă întrebaţi un român în limba sârbă, o să zică că este vlah, dar dacă-l întrebaţi în limba română o să spună că este român. Pentru noi asta este o sinonimie, iar România a recunoscut că toate aceste etnonime de vlahi sau aromâni sunt echivalente cu români.

Care este situaţia în Voivodina, în comparaţie cu Timocul, privind drepturile românilor?

Nu avem mass-media de limba română, iar când este vorba despre Biserică, preoţilor români li se interzice să facă slujbe sau au mari probleme la construirea bisericilor.

Românii din Voivodina au toate drepturile – au şcoală, biserică, mass-media, publicaţii, instituţii. Noi nu avem nimic din astea şi niciodată n-am avut.

De ce n-a fost pus în practică protocolul semnat între România şi Serbia privind protecţia minorităţilor? Aţi pomenit aici despre o complicitate între fostul premier Ponta şi premierul sârb Vucici...

Eu am întrebat autorităţile române şi toţi spun că sârbii nu vor. Protocolul este bun pentru noi pentru că acolo se vorbeşte despre limba română, despre biserică, de mass-media, de reprezentarea în Parlament, dar au trecut 4 ani şi nu s-a întâmplat nimic. Noi astăzi nu avem niciun sprijin din partea instituţiilor sârbeşti şi nici dialog.

Totuşi reprezentaţi un partid politic şi aţi avut surpriza că partidele sârbeşti au participat şi ele la alegerile pentru Consiliul de Minorităţi...

Astăzi acest Consiliu Naţional Vlah este controlat de Partidul Socialist şi de Partidul Progresist din Serbia. Toată activitatea lor este menită să ne contrazică pe noi.

Serbia are o lege prin care minorităţile constituie Consilii naţionale, prin care se finanţează aceste minorităţi cu bani de la stat. În afară de aceste consilii, statul nu finanţează minorităţile. În acestea sunt români vlahi acum, dar care servesc intereselor sârbeşti.

Aţi declarat că în unele zone Partidul Neamului Românesc pe care-l conduceţi este într-o coaliţie cu partidul de guvernare...

Da, într-o comună suntem în coaliţie cu Partidul Progresist la nivelul local. Acolo avem bună colaborare, dar la nivel naţional nu.

Spuneaţi că Biserica Ortodoxă Sârbă este principalul motor al asimilării românilor din Timoc. În ce mod acţionează aceasta?

În primul rând ea se opune construirii de biserici şi slujirii în limba română. Ea impune sârbizarea numelor. La biserică preotul nu acceptă orice nume, mai ales dacă nu este slav.

Premierul Ponta declara în cadrul unei vizite la Belgrad că susţinerea României pentru aderarea Serbiei la UE este necondiţionată. Cum vedeţi această politică a Bucureştiului, cât şi ideea enunţată de preşedintele Băsescu aici, la Izvoru Mureşului, că România s-ar putea opune în ultimă instanţă aderării Serbiei la UE, dacă aceasta nu va recunoaşte drepturile comunităţii româneşti?

România are o poziţie bună astăzi. Este membră a NATO şi a UE şi are un parteneriat strategic cu SUA. Dacă astăzi nu poate să ne ajute, mă întreb când? Nu înţeleg de ce autorităţile din România în dialogul cu cele din Serbia nu cer mai concret respectarea drepturilor românilor din Timoc. Croaţia s-a opus până în ultima clipă deschiderii capitolelor 23-24 până nu a primit garanţii precum să aibă reprezentanţi în Parlament, iar statul sârb a acceptat. Deci, România ar trebui să înveţe de la Croaţia şi Ungaria.