Libertatea de expresie, ameninţată în Grecia

Ziariştii televiziunii de stat greacă ERT au acuzat guvernul de exercitare a cenzurii şi au declanşat o serie de greve, în semn de protest faţă de concedierea luni a doi prezentatori ai programului NET (primul canal al ERT), care l-au criticat pe ministrul Ordinii Publice. Kostas Arvanitis şi Marilena Katsimi au fost concediaţi după difuzarea în emisiunea matinală a NET a unui raport medico-legal care, în opinia lor, confirmă torturile comise de poliţişti împotriva participanţilor la manifestaţia antifascistă din septembrie, excese pe care ministerul le-a negat. Ziariştii s-au întrebat şi dacă Nikos Dendias, ministrul vizat, va demisiona. Angajaţii televiziunii ERT au anunţat că grevele, pe durata a două ore, ar putea fi extinse la 24 de ore, dacă membrii conducerii nu vor revoca imediat concedierile, notează joi ziarul El Pais.

Concedierile lui Arvanitis şi Katsimi se adaugă arestării şi judecării unui alt ziarist grec, Kostas Vaxevanis, pentru a fi publicat în revista Hot Doc aşa numita lista Lagarde, care dezvăluie conturile a 2.059 de greci plasate în băncile elveţiene. Procuratura l-a acuzat de violare a intimităţii datelor. Succesiunea evenimentelor, petrecute la distanţă de o zi, a suscitat îndoieli privind respectarea libertăţii de expresie în Grecia. Avertismentelor formulate marţi de organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF), de Federaţia Europeană a Ziariştilor şi de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), li s-au adăugat miercuri cele exprimate de Uniunea Editorilor de Ziare din Atena. 'Precara libertate de presă din Grecia, unde majoritatea mediilor de comunicare sunt în mâna oligarhilor cu bune relaţii, este literă moartă', notează Maria Margaronis.

La rândul său, Colegiul Avocaţilor din Atena a chestionat cazul ziaristului Vaxevanis, pentru 'rapiditatea' cu care s-a derulat întregul proces: procurorul a emis mandatul de arestare sâmbătă; arestarea s-a produs duminică la prima oră, iar ziaristul este judecat joi într-o grabă ce contrastează cu cei doi ani scurşi fără 'un proces legal', de când lista Lagarde a ajuns în mâinile autorităţilor elene. Colegiul notează lipsa de acţiune a autorităţilor, 'responsabile prin lege de utilizarea listei'.

Kostas Arvanitis a declarat că decizia de a fi concediaţi atât el cât şi Katsimi are motivaţii politice şi este o tentativă de a pune căluş mass-mediei. 'Acest lucru nu are legătură doar cu noi, ci cu cenzura din televiziunea publică. Ni se va da de-acum încolo o listă cu cuvinte şi comentarii pe care putem să le facem?, a declarat Arvanitis agenţiei Reuters. 'Trebuie să-mi cer scuze, am făcut comentarii privind alegerile din SUA şi nu l-am sunat pe Obama, să ne spună punctul său de vedere', a spus el ironic, privind motivele invocate de ERT pentru a-l concedia: nu a cerut opinia ministrului vizat Dendias.

Greşeala lui Arvanitis şi Katsimi este de a fi îndrăznit să se aventureze într-un caz pe care stablishment-ul mediatic l-a marginalizat, dar care nu a încetat să se îngroaşe: cel al presupusei conexiuni a poliţiei cu abuzurile extremei drepte, mai concret, cu agresiunile împotriva imigranţilor şi militanţilor antifascişti comise de partidul neonazist Zori de Aur, care au 18 deputaţi în Parlament şi pe care sondajul îl creditează ca a treia forţă politică a ţării dacă ar avea loc azi alegeri. The Guardian a fost virulent în dezvăluirea relaţiilor dintre 'ultraşi' şi poliţişti: la informaţiile privind excesele poliţiei la manifestaţie se adaugă şi un video compromiţător, realizat de ziaristul grec Aris Hatzistefanu, în care un înalt oficial al poliţiei confirmă infiltrarea neo-naziştilor în corpul de poliţie, cu acordul responsabililor.