Crin Antonescu pentru El Mundo: Nu-mi închipui ce s-ar petrece în Spania dacă salariile ar scădea ca în România

Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, efectuează în aceste zile o vizită oficială în Spania, şi a avut deja o reuniune cu omologul său, preşedintele Senatului spaniol, Pío García-Escudero Márquez. Cotidianul El Mundo publică joi un amplu interviu realizat cu Antonescu înainte de această întâlnire, aminteşte în ce climat politic a ajuns PNL la conducerea ţării, în coaliţia cu PSD, comentează că nimic nu este previzibil în România şi alege titlul materialului din afirmaţiile preşedintelui Senatului, care nu-şi poate închipui ce s-ar fi petrecut în Spania dacă salariile ar fi scăzut ca în România.

Crin Antonescu a declarat pentru El Mundo că ţine la promisiunile făcute în faţa electoratului, însă nu se teme că a pierdut încrederea acestuia după ce nu s-a retras din politică, în urma revenirii preşedintelui Traian Băsescu la Cotroceni, întrucât acesta nu a câştigat referendumul din vară, şi 88% dintre cei care au votat au vrut să nu mai fie şeful statului. Deşi îl consideră vinovat pe preşedintele Băsescu pentru divizarea din societatea românească, Antonescu explică şi faptul că românii, pasionaţi de chestiunile politice, au făcut ca tensiunile să nu degenereze, astfel că pluralismul şi diversitatea părerilor să fie pe deplin acceptate şi practicate. 'Este probabil lucrul cel mai de preţ pe care l-am învăţat în ultimii 20 de ani. Alegerile (din 9 decembrie, n.r.) ar asigura o majoritate parlamentară solidă', a mai spus el.

În legătură cu momentele tulburi în care USL a încercat destituirea preşedintelui Băsescu, preşedintele Senatului susţine că 'nu noi am fost cei care am ales când'. 'Grija noastră de atunci, când guvernul nu avea decât două luni în funcţie, era exact asta - guvernul. Acţiunile lui Băsescu au fost cele care ne-au determinat acţiunile. Suspendarea din parlament şi referendumul care a urmat nu au constituit decât expresia unei crize deja existente'. În opinia lui Antonescu, numai scrutinul din decembrie va fi în măsură să clarifice această problemă, însă este nevoie şi de modificarea Constituţiei, pentru a lămuri care sunt competenţele preşedintelui şi cele ale guvernului.

Despre lupta împotriva corupţiei, Antonescu a declarat pentru cotidianul spaniol că sistemul juridic din România funcţionează normal, însă a rămas, din nefericire, problema corupţiei. 'Acesta a fost unul dintre caii de bătaie, când eram în opoziţie. Băsescu s-a prezentat vreme de opt ani drept un campion al luptei împotriva corupţiei, însă aceasta a crescut pe durata mandatului său', spune preşedintele Senatului. 'Aceasta este percepţia pe care o au cetăţenii, este concluzia la care se ajunge după o analiză atentă a cheltuielilor banului public şi, în timp ce se observă prosperitatea unora dintre grupurile politice, apropiate preşedintelui şi fostului guvern, starea materială a cetăţenilor a scăzut dramatic', a mai explicat el.

Întrebat dacă el consideră că Europa este corectă cu România, Crin Antonescu răspunde că din punct de vedere tehnic, România şi-a respectat obligaţiile, însă în privinţa criteriilor politice, aşa cum ar fi corupţia sau siguranţa la frontiere, apar problemele. 'Fără să acuz Europa că nu este dreaptă, cred că România a respectat criteriile prezenţei în zona Schengen. De fapt, asta cred şi mulţi oficiali din Uniunea Europeană, inclusiv preşedintele Comisiei şi reprezentanţi ai Franţei, Spaniei şi Italiei, care au spus acelaşi lucru. Iar problemele vin mai ales din partea Olandei', spune Antonescu în interviul pentru El Mundo.

În ciuda protestelor din stradă de la începutul anului, împotriva măsurilor de austeritate, în România s-a menţinut calmul social, iar Antonescu susţine că totul se explică prin tradiţiile şi cultura româneşti. 'Niciodată nu au avut loc proteste publice masive. Asta este bine pentru că se evită tensiunile politice, însă trebuie să învăţăm că dacă oamenii nu ies în stradă, asta nu înseamnă că nu sunt nemulţumiţi', spune el, adăugând: 'Încerc să-mi închipui ce s-ar fi petrecut în Spania, în Grecia sau Franţa dacă ar fi avut un referendum ca la noi, unde 90% din populaţie a votat într-un sens, însă rezultatul a fost interpretat în cel opus. Şi pot să-mi închipui ce s-ar fi petrecut în Grecia sau Spania dacă toate salariile funcţionarilor ar fi fost reduse dintr-o dată cu 25%. Probabil că acolo asta nu s-ar fi permis niciodată'.

În privinţa măsurilor de austeritate, Antonescu recunoaşte că întreaga Europă se confruntă cu reducerea cheltuielilor publice, însă crede că deciziile guvernării anterioare au fost greşite şi profund nedrepte din punct de vedere social. 'Nu este admisibil ca atunci când se reduc salariile şi pensiile, în mod dramatic, să crească tocmai cheltuielile birocraţiei guvernamentale. Planul nostru este foarte simplu', mai spune Antonescu: 'să gestionăm eficient cheltuielile publice, să căutăm soluţii economice pentru a dezvolta sectorul privat şi să reducem drastic corupţia administrativă'. În acelaşi timp, el nu uită să menţioneze că există multe alte probleme, aşa cum sunt cele ale sutelor de mii de români care munceau în afara ţării, unde primeau salarii relativ bune, iar banii ajungeau direct sau indirect în România. 'Am avut iluzia prosperităţii şi o mare parte din creşterea economică din vremea aceea nu avea de fapt o bază solidă. Odată cu venirea crizei, mulţi au revenit, pentru că nu mai au de lucru în afară. Iar acum sarcina noastră este să creăm mai multe locuri de muncă pentru aceste persoane', consideră Antonescu.

Relaţiile dintre Spania şi România, din acest punct de vedere, nu se reduc însă la imigraţie, datorată românilor de aici, consideră el. 'Spania a fost şi este în continuare un extraordinar model de succes, din punct de vedere economic, democratic şi din punctul de vedere al modelului comunităţilor autonome spaniole. Relaţiile nu se reduc la imigraţie, avem multe în comun. Toată lumea trebuie să înveţe cum s-a confruntat Spania cu clipe dificile, precum războiul civil sau dictatura, pentru a ajunge la echilibrul social şi apropierea dintre oameni'.

Pe de altă parte, el arată că formaţiunea din care face parte, Partidul Naţional Liberal, se află mai la dreapta decât liberalii europeni în general, cu o componentă mai conservatoare, şi priveşte cu interes către Partidul Popular European, al cărui program politic prezintă multe asemănări - în ciuda faptului că grupul din PE l-a apărat pe preşedintele Băsescu. De asemenea, Antonescu recunoaşte că el crede că va fi următorul preşedinte al României, deşi nu consideră că este esenţial. 'Mie îmi pasă de România, de o Europă prosperă, liberă, deschisă şi solidară. După atâţia ani sub regimul comunist, asta vrem noi, românii. În ultimii 20 de ani, în ciuda greutăţilor, am progresat pe această cale, iar grija noastră şi a multora de la putere este să păstrăm această Europă pe care am creat-o', încheie el.