Angela Merkel, zăvorul Europei

Reţetele germane nu dau rezultatele aşteptate în ţările UE cele mai afectate de criză. La Bruxelles însă, nu există o contrapondere la politica lui Merkel: totul trece sau este oprit de ea. Cancelarul care deţine 70 la sută din sprijinul popular este constrânsă de un Parlament puternic în ţara sa. Se spune despre ea că este pragmatică, acră şi inteligentă, cea mai puternică femeie din lume potrivit Forbes. A încerca să-i ţii piept la Bruxelles este o provocare titanică, notează ziarul La Razon.

Mulţi cred că Merkel domină UE, pentru că niciunul dintre Cei 27 nu are curajul să o facă. 'Ocupă un loc abandonat de ceilalţi. Este o frică viscerală care transcende personajul', spune un oficial al Parlamentului European, care ţine totuşi să o laude pe această femeie austeră, tenace, care s-a călit de cealaltă parte a cortinei de fier. 'La ea totul este tactică, nimic nu este lăsat la voia întâmplării', spune un ziarist conaţional al său. Este însă teoretic, pentru că practic Merkel este condiţionată de un Parlament naţional puternic care o împinge spre o politica care trezeşte resentimente la Bruxelles. Vocea ei este ascultată şi datorită modelului economic german, unde reţetele austerităţii au dat rezultate, dar care impuse ţărilor afectate de criză s-au dovedit ineficiente.

Potrivit analiştilor, strategia ei este de a nega la început ajutoarele ţărilor aflate la ananghie, pentru a le oferi apoi cu picătura în schimbul unor reduceri drastice impuse economiei lor. Un exemplu în acest sens este Grecia care a rămas în clubul euro, deşi nu respectă de peste cinci ani condiţiile impuse. Cei din grupul său politic spun că 'Frau Nien' face ceea ce poate, de teama propriului partid care îi critică avântul prea european şi a alegerilor din 2013. În faţa creşterii euroscepticismului în propriile rânduri, noua doamnă de fier adoptă mersul ţestoasei: euroobligaţiuni da, dar după un proces lung, uniune bancară da, dar în 2014 etc...

Cancelarul care este obligat să negocieze cu Bundestagul a făcut însă mereu alegeri bune. Dar acum lumea se întreabă de ce Berlinul trimite semnale contradictorii. Mai întâi sunt subliniate încercările de a reduce bugetul comunitar pentru perioada 2014-2020, pentru a lansa apoi un nou buget unic pentru zona euro. Nu se poate face mai multă Europa şi o mai mare integrare cu mai puţin bani, spune parlamentarul Lamassoure responsabil cu bugetul. Iar în problema spaniolă Germania trebuie pună capăt 'ambiguităţii', privind foaia de parcurs a uniunii bancare, pentru că fragilitatea acordului convenit la ultimul summit european se repercutează asupra întregii UE, spune el.

Secretarul general al Partidului Popular European, Antonio López Istúriz, este de părere că în decembrie Merkel 'va fi nevoită să cedeze, nu doar în interesul Spaniei, ci al tuturor pentru că este vorba de o luptă pentru viitorul UE'. Merkel a acţionat de la începutul crizei în mod solidar, dar cu un un discurs foarte rezervat. În Germania există o opinie publică ostilă ajutoarelor şi o coaliţie de guvernare fragilă. Dar faptele dovedesc că s-au găsit ajutoare pentru Grecia, Irlanda, Portugalia şi un fond european de solidaritate, la care germanii au contribuit substanţial, potrivit economistului Yves Bertoncini.

Potrivit lui, Merkel trebuie să încheie acorduri dificile cu partenerii săi comunitari. 'Nu este filantropie, germanii ştiu că dacă UE se prăbuşeşte va fi un dezastru pentru ei'. 'Merkel este şeful de guvern care s-a menţinut cel mai mult timp la putere şi indiferent de rezultatul alegerilor din septembrie 2013, ea va avea un rol foarte important în coaliţia de guvernământ', conchide el.