Liber la otravă şi cutremure în Vaslui!

Demonstraţii în Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist, 22 martie 2012
Demonstraţii în Bârlad, împotriva exploatării gazelor de şist, 22 martie 2012 (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat prima autorizaţie de construire pentru societatea Chevron în vederea executării de lucrări de amenajare şi foraj pentru sonda de explorare din perimetrul Siliştea, comuna Pungeşti, informează vineri Mediafax.

În timp ce autorităţile vasluiene verificau documentaţia specialiştilor de la Chevron, alţi specialişti, cei în cutremure de la Institutul Naţional de Fizica Pământului, trecând în revistă posibilele cauze ale celor 78 de cutremure care frământă pământul în judeţul Galaţi, explicau presei care este efectul exploatării gazelor de şist:

"Exploatarea gazelor de şist generează cutremure. Am participat în vara aceasta la un simpozion la Viena, unde s-a explicat clar că există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi intensificarea activităţii seismice din zonele respective. Injectarea tonelor de apă sub presiune produce o fracturare a straturilor subsolului, care nu poate fi controlată. De aceea, austriecii au ieşit în stradă şi nici n-au vrut să audă de exploatarea gazelor de şist." a declarat joi dna cercetător dr. Iren Adelina Moldovan - şefa Colectivului de Studii Teluricomagnetice şi Bioseismice din cadrul INFP pentru publicaţia gălăţeană viata-libera.ro

Specialista de la Institutul de Fizică a Pământului nu crede însă că gazele de şist au generat cutremurele din Galaţi, căci, "exploatarea gazelor în zona Vaslui încă nu a început" şi oricum e destul de departe de zona cu activitate seismică de la Galaţi.

Iată însă că exploatările încep foarte curând, în 120 de zile mai exact, căci atât va dura construcţia primei platforme de exploatare a gazelor de şist Chevron, conform documentaţiei primite de edilii vasluieni.

Chevron a primit undă verde de la autorităţile judeţene după ce în prealabil statul român i-a eliberat companiei americane toate avizele necesare pentru prospectarea solului în perimetrul Siliştea, Vaslui.

"Societatea solicitantă a îndeplinit toate condiţiile impuse prin certificatul de urbanism, inclusiv avizul de la Agenţia Naţională pentru Resurse Energetice (ANRE), astfel încât nu putea să nu primească autorizaţia de construire. Nu exista niciun temei legal să nu eliberăm acest document prin care se poate amplasa sonda de explorare", a declarat, joi, pentru corespondentul Mediafax directorul Direcţiei de Urbanism din cadrul CJ Vaslui, Marian Beşliu.

Sonda de explorare a gazelor de şist va fi amplasată uluitor de aproape de sate: la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală ocupată de platforma de extracţie va fi de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri

Consumul de apă ce va fi folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, se specifică în documentaţia Chevron. Apa nu se va injecta însă în solul Vasluiului aşa, pur si simplu, avertizează specialiştii, ci este aditivată cu nisip şi o serie de substanţe chimice dintre care multe sunt toxice.

Reprezentanţii Chevron spuneau că doar 0,5 % din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice dar în sol va rămâne o cantitate enormă de toxine, căci, în medie, cel mult jumătate din fluid este recuperat după injectare, restul de fluid nu se mai poate recupera şi va rămâne pentru cine ştie câtă vreme în subteran. Cu tot cu toxinele din el.

Chevron nu îşi va lua apa necesară exploatărilor din pânza freatica a sătenilor din Vaslui ci o va cumpăra de la un terţ. Aşa a prevăzut statul român prin contract, pentru a proteja interesele celor din judeţ. Dar:

Fracturarea poate polua apa subterană, apele de suprafaţă, râurile, lacurile şi izvoarele. Cam tot ce este apă în zonă, inclusiv apa de băut din fântâni. În SUA, fracturarea a poluat surse de apă potabilă în multe moduri, iar scurgerile şi exploziile la sondă au dus la eliberarea de substanţe chimice în apele subterane şi în cele de suprafaţă datorită unor deversări, explozii şi pierderii integrităţii puţurilor.

La ce îi ajută pe vasluieni că Chevronul nu îşi extrage apa din pânza lor freatică, în schimb o infestează cu toxine, reziduri etc?

O localitate la 50 km de Pittsburgh, Grădina zoologică Woodland, a rămas complet fără apă, la un an după începerea fracturării hidraulice în zonă. Ceea ce localnicii aveau la robinet, în râuri, în jur, din sol, din pânză freatică, era totul contaminat, iar localnicii aveau nevoie de cisterne cu apă, care erau donate de la bisericile din Pittsburgh.

Mai aproape decât Pittsburgh însă e Galaţiul, unde, după cutremure, apa din fântâni are gust de motorină şi petrol. Iar lângă ei sunt amplasate doar banale sonde de petrol...

Forajul de la Siliştea se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL., mai informează mediafax.

Ce zice Chevronul

Chevron susţine că seismele apar nu din cauza contractelor ci a plăcilor tectonice, faliilor, zonelor seismice şi a distrugerii pământului de către om prin tehnologii care "nu poluează mediul".

De cutremure însă, ce spun? În Oklahoma, până să se dea liber la gazele de şist, seismologii înregistrau în jur de 50 de seisme uşoare pe an. În 2010 când s-au amplasat peste 100 de foraje, s-a ajuns la 1000 de cutremure anual. Legătura dintre aceste cutremure şi fracturarea hidraulică a fost evidenţiată de măsurători, care arată că epicentrele acelor cutremure sunt exact în zonele de foraj. În Marea Britanie s-au suspendat temporar explorările după ce s-au înregistrat o serie de seisme în zona Blackpool.

Pe 20 agust 2013, Monitorul de Vaslui publică o ştire cu titlul: "A îmbulinat-o Vasluiul!"

Nu la gazele de şist se referea monitorul, ci la faptul că, "un nou studiu la nivel european confirmă faptul că judeţul Vaslui se află în centrul zonei cu cel mai mare risc seismic din România. " La veştile "bune" date de presă, se adaugă şi cele ale autorităţilor din judeţ: începe exploatarea gazelor de şist.