"Legislaţie cu dedicaţie". Războiul politicienilor cu patrimoniul continuă, acuză Pro.Do.Mo

Pro.Do.Mo, una dintre cele mai respectate organizaţii specializate în protejarea patrimoniului construit, trage un semnal de alarmă faţă de tentativele unui grup de parlamentari de a modifica legea construcţiilor într-o manieră care va lăsa cea mai mare parte a patrimoniului arhitectural fără protecţie.

"Au vrut să restrângă lista monumentelor istorice - Daniel Barbu când era Ministrul Culturii. Au încercat să desfiinţeze direcţiile judeţene de cultură - Daniel Barbu. Când nu au reuşit să le desfiinţeze, au încercat să le subordoneze baronilor locali - Liviu Dragnea şi descentralizarea. Au modificat legea urbanismului şi au readus urbanismul derogatoriu în zonele istorice - Liviu Dragnea şi Ministerul Dezvoltării. Au limitat dreptul cetăţenilor de a se implica în dezvoltarea urbană - Liviu Dragnea şi baronii locali", acuză Roxana Wring, preşedinte Pro.Do.Mo, anunţând că ONG-ul pe care îl reprezintă a adresat o scrisoare deschisă Comisiilor sesizate din Camera Deputaţilor: juridică, industrii şi administraţie publică şi celei ne-sesizate să se pronunţe pe această lege, Comisia pentru Cultură.

Deşi problemele ridicate de ONG în scrisoarea transmisă luni comisiilor din Camera Deputaţilor ce urmează să se pronunţe asupra proiectului de act normativ sunt de interes stringent - modificarea legii construcţiilor deschizând o nouă poartă spre urbanismul derogatoriu - apelul a rămas deocamdată fără răspuns. Niciuna din comisiile sesizate nu a confirmat primirea scrisorii.

Reamintim că proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, iniţiat de 33 de parlamentari, dintre care 30 PSD şi 3 PNL, a fost adoptat tacit de Senat şi a fost trimis pentru raport la o serie de comisii permanente ale Camerei Deputaţilor pentru a fi supus, ulterior, votului în plen. Nota bene, Comisia pentru Cultură NU a fost sesizată, deşi dacă acest act normativ va fi adoptat, consecinţele asupra patrimoniului construit al ţării ar putea fi catastrofale.

În apelul adresat comisiilor ce urmează să se pronunţe pe tema proiectului legislativ, Pro.Do.Mo îşi exprimă îngrijorarea faţă de modificarea articolului 3, opinând că aceasta va avea efecte nefaste asupra patrimoniului arhitectural al României:

"Prin prezenta, ne exprimăm îngrijorarea faţă de adoptarea modificării articolului 3, alineatul (1) în forma propusă de iniţiativa legislativă L251/2015, şi anume:

La articolul 3, alineatul (1), litera b, se modifică şi va avea următorul cuprins:

b) Lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumentele istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate – teren şi/sau construcţii.

La articolul 3, alineatul (1), după litera b) se introduce litera b1) care va avea următorul cuprins:

b1) Lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii amplasate în zone construite protejate şi în zone de protecţie a monumentelor, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate potrivit legii.

Adoptarea modificării articolului 3 din Legea 50/1991 propusă de iniţiatori va avea efecte negative asupra protejării şi conservării patrimoniului arhitectural al României prin eliminarea obligativităţii avizării de către Ministerul Culturii, autoritatea competentă în protejarea şi conservarea patrimoniului, a lucrărilor din zonele protejate şi din zonele de protecţie a monumentelor", atrage atenţia Pro.Do.Mo, în scrisoarea trimisă deputaţilor.

Pro.Do.Mo mai arată că, deşi iniţiatorii acestui proiect legislativ susţin, în expunerea de motive că intenţia lor este “reglementarea autorizării construcţiilor în zone de interes turistic în care patrimoniul să fie păstrat şi perpetuat”, eliminarea avizului Ministerului Culturii pentru lucrări de intervenţie în zonele de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate va avea un efect contrar.

Mai exact, vor fi permise numeroase lucrări în zona de protecţie a monumentelor istorice şi în zonele construite protejate cu potenţial mare de distrugere a valorilor arhitecturale, artistice, istorice şi urbanistice, fără ca Ministerul Culturii să poată interveni.

De asemenea, iniţiativa legislativă împarte, în mod eronat, patrimoniul imobil în monumente istorice şi în zone de protecţie şi zone construite protejate, oferind protecţie doar monumentelor istorice. Ori, prin separarea arbitrară a patrimoniului arhitectural în monumente istorice aria de competenţă a Ministerului Culturii se rezumă numai la monumentele istorice.

Concluzia amplei analize înaintate de Pro.Do.Mo comisiilor parlamentare de resort este că "iniţiativa de modificare a articolului 3 prin împărţirea bunurilor imobile de patrimoniu arhitectural din punctul de vedere al gradului de protecţie şi conservare contrazice legislaţia naţională şi internaţională de protejare şi conservare a patrimoniului construit şi va avea efecte nefaste asupra patrimoniului arhitectural al României."

"Nu avem niciun răspuns, deocamdată. Având în vedere că modificarea articolului 3 din legea construcţiilor afectează direct protejarea patrimoniului arhitectural este de neînţeles de ce nu a fost sesizată comisia pentru cultură şi de ce nu există un punct de vedere al Ministerului Culturii", precizează Roxana Wring.

Scrisoarea trimisă comisiilor poate fi accesată aici.