"Legi avem, n-avem caractere, domnule ministru!" - Miron Miclea despre proiectul anti-plagiat (?!) al lui Curaj

Noului proiect legislativ pus în dezbatere de ministrul Adrian Curaj, va prelungi cel puţin până în decembrie 2016 timpul necesar retragerii controversatelor titluri de doctor ce au scandalizat opinia publică, în timp ce pe legea existentă, toată procedura ar dura maximum 4 săptămâni, reiese dintr-o analiză realizată de Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei şi publicată de Hotnews.ro.

“Legea e clară, dar aplicarea ei necesită caracter. Legi avem, n-avem caractere, domnule ministru!”, spune Mircea Miclea, în analiza trimisă hotnews.ro.

Reamintim că duminică, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind Codul studiilor universitare de doctorat. Cu această ocazie, ministrul a susţinut că situaţia dezastruoasă în care ne aflăm acum a fost generată de cadrul legislativ în domeniul doctoratelor, care este incoerent şi haotic.

"Aşa ceva nu trebuie să continue, s-a încheiat", a declarat Curaj la prezentarea proiectului de HG care prevede că universităţile vor acorda de acum înainte titlurile de doctor, iar în cazul titlurilor deja acordate obţinute prin plagiat, universităţile trebuie să reanalizeze teza de doctorat, să dea verdict şi decizie de retragere pe care o va semna rectorul, aceasta va fi trimisă la CNATDCU pentru avizare, după care ministrul Educaţiei va retrage titlul prin ordin. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Analizând propunerea făcută de ministerul lui Curaj, Miron Miclea, fost ministru al Educaţiei şi preşedinte al comisiei prezidenţiale care a elaborat Legea Educaţiei din 2011 a ajuns la următoarele concluzii:

"1. Rezolvarea problemei plagiatelor, pentru toate cazurile semnalate până acum, se putea face extrem de simplu şi de rapid, în baza legislaţiei existente. În loc să suspende Comisia de Etică, dl. ministru ar fi putut să numească noi membri (sunt încă suficienţi oameni competenţi şi oneşti în ţara asta, măcar cât să facă o comisie!). Aceştia ar fi analizat sesizările primite, iar dacă mai era cazul ar fi cerut o nouă expertiză, apoi ar fi recomandat ministrului retragerea titlului de doctor. Ministrul dădea un ordin, iar titlul era retras. Toată procedura ar fi luat 3-4 săptămâni, maximum. Tot în baza legii (art. 170), ministrul putea retrage şi titlul de conducător de doctorat celui care a girat plagiatul.

Ca să nu facă acest lucru, miniştrii guvernului Ponta s-au prevalat de tot felul de tertipuri: au destituit membrii CNATDCU care au avut curajul să confirme plagiatul, au numit în Comisia de Etică oameni loiali, care înţeleg să-şi trăiască viaţa în genunchi, au tergiversat, au făcut presiuni asupra Universităţii Bucureşti şi asupra rectorului ei, au dat ordonanţe că oricine poate renunţa la titlul de doctor, ca la o umbrelă furată, fără probleme etc. Au făcut tot ce le-a stat în putinţă să nu aplice legea! Desigur, în astfel de situaţii, nu-i destul să ai o lege, îţi mai trebuie o minimă morală, iar asta a lipsit.

A venit apoi rândul d-lui ministru Curaj. Dânsul a suspendat Comisia de Etică, blocând astfel orice proces de rezolvare a problemei plagiatului. Însă, a prezentat asta ca o amânare, pentru a găsi „soluţii structurale”. În soluţia propusă, exprimată în noua legislaţie, universităţile joacă rolul esenţial în acordarea şi în retragerea titlului de doctor. Pentru a-şi modifica reglementările interne, conform noii legislaţii, universităţile au nevoie de câteva luni, până în luna mai, zice consilierul d-lui ministru, de faţă cu domnul ministru (sursa: hotnews.ro, conferinţa de presă, 14 februarie 2016).

A venit apoi rândul d-lui ministru Curaj. Dânsul a suspendat Comisia de Etică, blocând astfel orice proces de rezolvare a problemei plagiatului. Însă, a prezentat asta ca o amânare, pentru a găsi „soluţii structurale.”

Să luăm acum un creion şi o hârtie şi să analizăm soluţia. Mai întâi, în legătură cu o teză fraudată, trebuie să apară o sesizare la nivelul universităţii. Să presupunem, optimist, că ea are loc în prima zi după ce universităţile şi-au actualizat procedurile, conform noii legislaţii, adică 1 iunie. Comisia de Etică trebuie să răspundă acestei sesizări în 30 de zile, deci se face 1 iulie. Această rezoluţie se comunică posesorului de titlu de doctor şi celui care a făcut sesizarea. Dacă aceştia sunt nemulţumiţi, fac contestaţie. Această contestaţie se adresează CNATDCU în maxim 10 zile, deci, se face 10 iulie. CNATDCU are la dispoziţie 45 de zile să facă o primă analiză şi să informeze atât pe cel care a făcut sesizarea, cât şi pe deţinătorul titlului de doctor de decizia luată (deci, se face 25 august, presupunând că CNATDCU lucrează şi în concediu!). Apoi, petentul are la dispoziţie 10 zile să facă contestaţie la decizia CNATDCU, deci ajungem în 4 septembrie. Apoi, după ce a primit această contestaţie, CNATDCU are la dispoziţie 60 de zile, să facă apel la experţi externi, să soluţioneze contestaţia şi să comunice rezoluţia atât petentului, cât şi posesorului de doctorat şi universităţii . Din nou, presupunând că toţi lucrează în concediu şi la sfârşit de săptămână, ajungem în 4 noiembrie. Atunci, pe baza rezoluţiei CNATDCU, rectorul poate semna decizia de retragere a titlului de doctor şi aduce această decizie la cunoştinţa părţilor implicate. Pentru aceasta el are la dispoziţie 30 de zile, deci ajungem în 4 decembrie. Rectorul transmite decizia către minister. Ministrul primeşte această decizie a rectorului şi poate redacta ordinul de ministru prin care se retrage titlul de doctor. El n-are limită de timp, dar să presupunem că lucrează intens, scrie ordinul într-o zi şi, în 5 decembrie, titlul este retras. Victorie! Dar, vai!, în noiembrie avem alegeri parlamentare şi, cu siguranţă, un nou guvern! Deci, vorba lui Ceauşescu, „staţi liniştiţi la locurile voastre, tovarăşi!” La final de mandat, domnul Curaj poate raporta: „Să trăiţi, în timpul serviciului meu nu vi s-a întâmplat nimic deosebit!” Până în decembrie nu-şi vor pierde titlul de doctor decât cei care renunţă de bunăvoie la el şi nu se mai prevalează de noile oportunităţi deschise de noua legislaţie. De la o procedură simplă şi rapidă, ajungem la o procedură mai mult decât barocă, de-a dreptul gongoristă! Aşadar, am înlocuit o procedură simplă şi clară cu una abracadabrantă."

Să mai notez aici că Legea Educaţiei Naţionale, prin art. 361, abrogă „orice alte dispoziţii contrare acestei legi”, deci inclusiv Legea 206/2004, care făcea deosebire între doctorii cu funcţii publice şi ceilalţi doctori în ştiinţe şi prin invocarea căreia s-a încercat exonerarea doctorilor demnitari de la decizia CNATDCU. LEN nu făcea deosebire între tipurile de posesori de doctorat, dimpotrivă, abroga aceste deosebiri de tratament. Aşadar, prezenta ordonanţă 2/2016 e superfluă pentru că nu face decât să abroge explicit ceea ce LEN abroga implicit, dar evident, prin art. 361.

În conferinţa de presă de duminică, 14 februarie, dl. Curaj a înfierat cu mânie proletară „cadrul legislativ haotic şi incoerent legat de doctorate”, „jocurile politice”, „insuficientă voinţă politică”, precum şi Legea Educaţiei Naţionale „care e prea complicată… Eu nu pot să aplic o astfel de lege!”

Nu, domnule ministru, legea e clară, dar aplicarea ei necesită caracter. Legi avem, n-avem caractere, domnule ministru! Şi vă rog eu frumos, nu mai creaţi o retorică ieftină, ca cea de duminica trecută, ca să camuflaţi decizii greşite, nu-i jigniţi pe oamenii care gândesc încă în ţara asta!"

Articolul integral poate fi citit aici

Amintim în context că, potrivit euractiv.ro, Adrian Curaj este membru pe viaţă al Academiei de Studii de Securitate Naţională (ASSN), "instituţie de interes naţional" înfiinţată în 2012 la iniţiativa lui Gabriel Oprea, personaj acuzat de un plagiat răsunător.