"România plagiatorilor". Cum arată noul mecanism de acordare şi retragere a titlului de doctor

Cadrul legislativ în domeniul doctoratelor, care este incoerent şi haotic, a generat situaţia dezastruoasă în care ne aflăm acum, însă "aşa ceva nu trebuie să continue, s-a încheiat", a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Educaţiei Adrian Curaj.

"Avem un cadru legislativ incoerent, haotic legat de doctorate, care a generat situaţia în care ne aflăm. Nu a existat suficientă voinţă politică pentru a da mediului universitar un cadru robust şi autonomia necesară. Am avut jocuri politice care au făcut mult rău învăţământului românesc. Rezultatele le vedem astăzi şi ne mirăm de ele. Pentru noi era simplu să ne asumăm un joc politic însă am decis să nu o facem.

Mi-am asumat ca ministerul să creeze cadrul normativ potrivit care, spre deosebire de o decizie pur politică, a necesitat timp, a durat mai mult, dar sunt convins că efectele vor rezista în timp, dincolo de mandatul meu. Consider că este obligaţia Ministerului Educaţiei să creeze un cadru normativ corect şi predictibil, iar acest cadru nu l-am avut până acum, am avut un dublu standard în legătură cu ce facem cu doctoranzi sau doctorii oameni politici şi toţi ceilalţi neimplicaţi în politică. Aşa ceva nu trebuie să continue, s-a încheiat", a precizat ministrul.

Potrivit demnitarului, modificările propuse creează cadrul necesar pentru recredibilizarea şcolilor doctorale dacă şi acolo unde este cazul, întărirea integrităţii academice şi recăpătarea sau, după caz, consolidarea prestigiului universităţilor rin România.

"Miza este mare: consolidarea autonomiei universităţilor şi creşterea responsabilităţii publice a acestora, esenţiale atunci când ştim rolul special pe care îl joacă în dezvoltarea social-economică şi în competitivitatea unei ţări. Sunt pentru decizii serioase şi bine fundamentate", a adăugat Adrian Curaj.

Modificările anunţate astăzi se bazează, potrivit ministrului, pe raportul grupului constituit în decembrie 2015 din 10 experţi, recomandaţi de universităţi şi Academia Română, pe munca juriştilor din minister şi nu numai, pe semnalele primite din partea societăţii civile şi a presei, precum şi pe contribuţia consilierilor săi.

"Modificările legislative vin la pachet cu transparentizarea informaţiilor cu privire la doctorate - facem publice informaţiile pe care le avem despre şcoli doctorale, conducători de doctorat, persoane abilitate, teze doctorale şi documente asociate -, auto-evaluarea şcolilor doctorale şi evaluarea internaţională a şcolilor doctorale pe care o vom lansa lunile următoare cât mai devreme", a adăugat demnitarul.

Acordarea şi retragerea titlurilor de doctorat

"De acum înainte, acordarea şi retragerea va fi în atribuţia şi responsabilitatea instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, adică a universităţilor şi a Academiei Române. Mecanismul este unul natural. Cine organizează studiile docotrale îşi asumă responsabilitatea privind calitatea şi integritatea şi ia şi decizia de de acordare a titului. Nu eram aici, acum, dacă acest lucru era clar. Şi nu a fost.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) este instanţa de apel la deciziile instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat. CNATDCU verifică procedura şi se asigură de calitatea procesului de acordare a titlului. CNATDCU poate solicita instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat reanalizarea deciziei.

Pentru trecut, instituţia organizatoare de studii universitare de doctorat analizează şi ia decizia privind retragerea titlului. Decizia este semnată de conducătorul instituţiei şi este înaintată Ministerului Educaţiei. Pentru simetrie, CNATDCU validează iar avizul este conform. Ministrul emite ordinul de retragere a titlului. CNATDCU este instanţă de apel. Pentru toate situaţiile, nepunerea în aplicare a deciziei CNATDCU atrage suspendarea şcolii doctorale", a explicat Adrian Curaj.

Ministerul condus de Curaj a lansat miercuri în dezbatere un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică Legea Educaţiei în sensul că anulează prevederile din lege referitoare la studiile doctorale şi le trece în proiectul de HG. Cum legislaţia secundară este mult mai uşor de modificat decât Legea Educaţiei, decizia a stârnit controverse.

Referitor la această propunere de OUG, Adrian Curaj a declarat astăzi că a luat notă de reacţii stârnite de propunerea sa şi a decis să remedieze situaţia.

"Propunerea noastră viza legea organică să prevadă principiile generale, iar procedurile în detaliu să fie stabilite prin legislaţie sedundară, în cazul nostru o Hotărâre de Guvern privind Codul studiilor universitare de doctorat. Am văzut feed-back-ul primit ce reflectă neîncredere existentă şi pentru a nu exista dubii legate de intenţiile noastre, pentru a nu apărea întrebări legate de voinţa noastră de a face această reformă, am decis ca în varianta finală de OUG să păstrăm toate detaliile, chiar dacă vom avea aceleaşi alinate şi în lege, şi în HG.

Până la urmă acesta este rolul unei consultări publice şi vă rog să nu uităm că suntem în consultare publică, suntem în dialog, iar dialogul poate schimba forma propusă. Acesta este scopul consultării publice, ca eventualele lucruri omise, lucruri care nu sunt suficient de clare să poate fi clarificate astfel încât cadrul legal să fie aşa cum ne-am propus să fie - clar şi predictibil", a mai afirmat Adrian Curaj.

'Sistemul' face un pas în spate

"Sistemul a făcut azi un mic pas înapoi. Am fost o mână de oameni care am susţinut public că este un pericol uriaş ca prevederile referitoare la studiile doctorale să fie scoase din Legea Educaţiei şi mutate în legislaţia secundară, aşa cum prevedea proiectul de OUG lansat spre dezbatere publică acum patru zile de Ministerul Educaţiei.

Raţionamentul comun a fost bazat pe faptul că un HG se poate modifica foarte uşor prin decizie politică dacă în legea principală nu există prevederi clare, care să oblige la respectarea lor atunci când se decide modificarea HG-ului. Ministrul Adrian Curaj a declarat ceva mai devreme că a renunţat la ideea de a abroga toate prevederile din Legea Educaţiei care fac referire la studiile doctorale şi că ele vor rămâne acolo", a comentat, pe contul său de Facebook, jurnalista Emilia Şercan.

Deşi susţine că o bucură acest anunţ, jurnalista a mai remarcat o problemă - nu este clar dacă în varianta viitoare a proiectului de OUG va fi scoasă sau nu următoarea propunere:

"La articolul 168, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu următorul cuprins: (9^1) "Condiţiile şi etapele în care teza de doctorat devine document public sunt stabilite prin codul studiilor universitare de doctorat."

"Altfel, o luam de la capăt, iar pericolul ca universităţile să ia singure decizia dacă o teză de doctorat este publică sau nu, nu va fi fost înlăturat, ci va fi în continuare prezent, ba mai mult, poate să fie legiferat. Toate tezele trebuie să fie documente publice, aşa cum este peste tot în lume, iar dacă ANI a SRI, Academia de Poliţie şi Universitatea Naţională de Apărare vor să aibă şcoli doctorale, vor trebui să-şi asume caracterul public al acestora", a adăugat Emilia Şercan.