Lăzăroiu: Marile migraţii sunt abia la început. Trebuie cultivată toleranţa pragmatică

Marile migraţii spre Europa sunt abia la început astfel că misiunea viitoarei generaţii de politicieni din Estul Europei este aceea de a influenţ populaţiile să meargă în direcţia unei toleranţe pragmatice, este de părere fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, de profesie sociolog.

"Misiunea viitoarei generaţii de politicieni din Estul Europei (şi din România) va fi aceea de a cultiva şi practica toleranţa. Nu e vorba de o schimbare de atitudine venită din umanism sau alte filiere sentimental-ideologice. E vorba strict de pragmatism. Problema e relativ simplă. Marile migraţii abia sunt la început. Ele sunt consecinţele fireşti ale globalizării. Populaţia se reaşează/redistribuie şi urmează ca direcţie inversul fluxurilor de capital.

E şi o chestiune demografică. Ţările dezvoltate au populaţii îmbătrânite şi vor avea nevoie de forţă de muncă de înlocuire. Ele fac deja asta, nu e niciun secret sau, dacă vreţi, ăsta e marele secret al menţinerii lor în linia de creştere economică, în condiţiile scăderii populaţiei active. Sigur, mai sunt educaţia şi cercetarea, dar ăsta nu e niciun secret", a precizat Lăzăroiu.

În opinia fostului consilier prezidenţial, noi cei din România şi Estul Europei suferim de o doză de provincialism în contextul în care "n-am colonizat, n-am făcut marile călătorii trans-oceanice şi ne lipseşte contactul cu marea diversitate a lumii."

"Nu e pentru că suntem ţări mici, că nici Olanda nu e ţară mare. Aşa a fost istoria. Comunismul autarhic n-a fost nici el deloc o binecuvântare. Ne-a luat 25 de ani să ieşim din paradigma "noi nu ne vindem ţara" (sper să fi ieşit), adică să fim deschişi fluxurilor de capital. Probabil că ne va lua încă un sfert de secol să înţelegem cum e cu forţa de muncă şi cu trendurile demografice. Politicienii tranziţiei sunt toţi depăşiţi de vremuri, nu spun ceva nou. Să le recunoaştem meritul de a fi înţeles, într-un final, cum e cu investiţiile străine şi locurile de muncă.

Poate şi asta a fost prea mult pentru ei, poate că, de fapt, a fost un calcul meschin - Dacă nu avem bani, n-avem ce fura. N-are importanţă. În mod sigur ei nu au cultivat nici toleranţa, nici deschiderea faţă de alte culturi, ba dimpotrivă, au speculat de câte ori au avut ocazia naţionalismul păgubos. Şi asta pentru că încă nu ne-am confruntat cu o criză demografică cu impact economic. Dacă era vorba de bani, sunt sigur că altfel ar fi pus problema cu imigranţii. Dar a mers aşa.", a adăugat Lăzăroiu.

Oricum ar fi, este treaba politicienilor şi a elitelor să explice şi să influenţeze majorităţi în direcţia unei toleranţe pragmatice, consideră sociologul, argumentând că moştenirea istorică nu ne prea ajută în privinţa asta.

"Putem să criticăm mult şi bine instituţiile europene pentru felul în care gestionează problema acestui neobişnuit flux de refugiaţi. Probabil e şi justificat. Churchill i-a spus cândva unei distinse doamne care-l acuza că e ”distinguishly drunk” - 'My dear, you are ugly, and what’s more, you are disgustingly ugly. But tomorrow I shall be sober and you will still be disgustingly ugly.'

Cam aşa se va întâmpla şi cu noi cei din Estul Europei. Mâine sau peste un an sau peste cinci, instituţiile europene (puse, culmea, doar în responsabilitatea Occidentului) vor funcţiona mai bine, dar noi cei de aici vom rămâne tot xenofobi. Şi asta nu ne va ajuta deloc. Naţionalismul e boală grea şi se corectează într-un timp mult mai lung", a subliniat Lăzăroiu.

Integrarea e un proces de negociere culturală, a continuat sociologul, subliniind că, până acum, n-a văzut nici musulmani asimilaţi, dar nici europeni asimilaţi, ceea ce înseamnă că "drumul este bun."

"În Europa sunt deja 20 de milioane de musulmani şi nu de ieri de azi. Repet 20 de milioane de musulmani. Şi Europa a rămas Europa în esenţa ei", a mai precizat Lăzăroiu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.