Lavrov: Moscova va răspunde la expansiunea militară a NATO în apropierea graniţelor ruse

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marţi că Moscova va răspunde “într-o manieră corespunzătoare” la "expansiunea militară" a NATO în apropierea graniţei ruse, adăugând că aceste mişcări ale alianţei militare vestice nu contribuie la reclădirea încrederii în spaţiul Euroatlantic.

Lavrov a adăugat în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său spaniol că “noi suntem forţaţi să reacţionăm într-o manieră corespunzătoare, dar suntem siguri că aceste probleme trebuie să fie rezolvate printr-un dialog egal bazat pe respect reciproc.”

După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia în martie 2014 şi după începerea conflictului separatist din estul Ucrainei în aprilie, NATO şi-a intensificat prezenţa militară în apropierea graniţelor Rusiei, incluzând în statele Baltice, conform agenţiei ruse de ştiri Sputnik.

În 5 februarie, miniştrii apărării din cadrul NATO au căzut de acord să creeze o nouă forţă de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi – numită Forţa “Spearhead” – ca parte a Forţei de Răspuns a NATO. Împreună, Forţa de Răspuns îmbunătăţită va include aproximativ 30.000 de soldaţi.

Miniştrii au decis de asemenea să înfiinţeze şase unităţi de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, cu scopul “de a se asigura că forţele naţionale şi ale NATO de pe întreg cuprinsul Alianţei sunt capabile să acţioneze ca un corp unic de la bun început” dacă s-ar isca o anumită criză ce necesită un astfel de răspuns militar.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin, în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă, fapt infirmat de cunoştinţele avansate pe care aceştia le-ar avea pentru a opera tehnica militară avansată, folosită în luptele cu armata ucraineană.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari - cu un ordin de mărime.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.