La Brad se pregăteşte, în mare secret, redeschiderea Muzeului Aurului

“Drumul Aurului” este un proiect la care se gândesc cei din Ministerul Economiei, în cadrul acestuia un rol important, vital, urmând a reveni Muzeului Aurului, care se pregăteşte la Brad, oraş din Munţii Apuseni. Sute de piese unicat în lume din aur nativ, o adevărată comoară, vor ieşi din nou la iveală la Muzeul Aurului care, după ce a stat închis ani buni, se pregăteşte să-şi redeschidă porţile pentru public, în cursul anului viitor.

Este un loc care cuprinde întreaga poveste a aurului moţilor, poveste care s-a sfârşit dureros pentru localnici, odată cu închiderea în 2006 a ultimei mine de aur din ţară, cea de la Gura – Barza, scrie ziarul local “Replica” din Hunedoara. Aşa că exponatele provenite din ultimul filon din mina amintită sunt la loc de cinste în muzeu, după cum spune şi ghidul muzeului, Ana Ursoi: „Acestea sunt plăcuţele din ultimul filon descoperit de mineri la exploatarea Gura – Barza. Sunt dovada că mai există aur acolo şi speranţa noastră nu trebuie să moară”. La adăpostul întunericului, în inima Apusenilor, aurul a prins forme ciudate, extrem de frumoase. De 100 de ani minerii din zonă au strâns cele mai frumoase piese rupte din stâncă. Rafturile adăpostesc piese delicate, unde aurul îşi arată forţa împletită cu fragilitatea – sunt foiţe firave precum aripile unui fluture. Aurul nativ a rămas aşa cum s-a găsit în munte, neatins de cianuri care să-l prelucreze pentru montură. Aşa că întreaga imaginaţie a naturii explodează în forme precum “Pana lui Eminescu”, “Bărcuţa cu catarg” sau “Harta României Mari”. Ghizii muzeului au botezat o altă formă “Balerina”, o piesă unică în lume, unde aurul are nu mai puţin de 12 feţe! În vitrine mai sunt şi două “şopârle” de aur, care, în 1936, pentru o expoziţie la Paris, au fost asigurate de statul român pentru 2 milioane de lire sterline.

Colecţia muzeului se află în plină evaluare şi totul este ţinut la mare secret de teama răufăcătorilor, o singură piesă, nu cea mai valoroasă, fiind evaluată la o jumătate de milion de dolari. Proprietarul muzeului, compania de stat Minvest, consideră colecţia de nepreţuit, lucru demonstrat şi de specialiştii care evaluează colecţia de aur nativ. Profesorul universitar Gheorghe Popescu, preşedintele de onoare al Societăţii de Geologie Economică a României, este fascinat: „Eu evaluez colecţia de minerale a muzeului împreună cu alţi doi colegi conferenţiari de la catedra Bucureşti şi să nu credeţi că exagerez când spun că aceasta este inestimabilă, pentru că este unică nu numai în ţară, dar şi în Europa. În lume, cred, mai sunt două muzee. Atât. Nu le-am vizitat, este adevărat, dar nu cred că au valoarea celui din Brad. Muzeul trebuie neapărat valorificat de autorităţile din zonă. Eu cred că ar trebui – deşi unora nu le convine – să aibă statut de muzeu naţional. Gândiţi-vă că o singură piesă – nu cea mai valoroasă – este evaluată la 500.000 de dolari. Şi asta ar reprezenta, în cazul unei licitaţii, doar preţul de pornire! Sunt extraordinare şi de-o frumuseţe unică”. Primarul Bradului, Florin Cazacu, are de gând să includă muzeul într-un circuit turistic care să cuprindă şi galeria cu treptele romane: „Sunt exponate minunate de aur nativ, care au fost scoase la lumină de minerii moţi, de sute de ani, din zăcămintele din zonă şi, din punctul meu de vedere, sunt cele mai valoroase 4,5 kilograme de aur pe care le are România”.