Kremlinul, despre mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Putin: Pentru noi e nul

După ce Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, au apărut şi primele reacţii din partea apropiaţilor şi susţinătorilor celui care, în urmă cu un an, lansa sângeroasa invazie asupra Ucrainei.

Prima reacţie publică pare să fi fost a fostului preşedinte rus Dmitri Medvedev, un servitor loial şi statornic al lui Putin.

Într-o postare pe Twitter, Medvedev a comparat mandatul de arestare emis pe numele liderului de la Kremlin cu hârtia igienică.

"Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Nu este nevoie să explicăm unde ar trebui să fie folosită această hârtie”, a scris Medvedev pe platforma de socializare amintită.

Medvedev este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse şi a fost prim-ministru sub conducerea sângerosului preşedinte până în 2020.

Propriul său mandat unic de preşedinte a fost denumit de unii "guvernare în tandem" sau "tandemocraţie", deoarece el şi puternicul şi popularul Putin, care ocupa pe atunci funcţia de premier, erau consideraţi a guverna împreună într-o situaţie fără precedent. Mulţi ruşi considerau că Putin deţinea în continuare, în secret, cea mai mare putere.

Despre decizia Curţii Penale Internaţionale a vorbit şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a declarat că decizia instanţei nu are "nicio semnificaţie" pentru Rusia, "inclusiv din punct de vedere juridic", pentru ca ţara sa s-a retras din tratatul CPI în baza unei directive semnate de Putin în 2016.

"Rusia nu este membră a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi nu are nicio obligaţie în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar eventualele [pretenţii] de arestare venite din partea Curţii Internaţionale de Justiţie vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi", a spus ea.

Context

Reamintim că, vineri, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin şi al comisarului prezidenţial rus pentru drepturile copilului, Maria Alekseievna Lviva-Belova.

Într-o declaraţie, CPI a afirmat că există "motive rezonabile" pentru a crede că liderul rus "poartă răspundere penală" pentru "crimă de război de deportare ilegală a populaţiei (copiilor) şi cea de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă".

De la începutul invaziei ruseşti, aproape 14.000 de copii ucraineni au fost răpiţi, a raportat luna trecută consilierul prezidenţial ucrainean pentru drepturile copilului, Daria Herasymchuk.

CPI a afirmat într-o declaraţie, că Putin poartă răspundere penală individuală.

Moscova a declarat anterior că nu recunoaşte jurisdicţia CPI şi a negat acuzaţiile de crime de război în timpul invaziei.

"Nu recunoaştem această instanţă, nu-i recunoaştem jurisdicţia", a declarat marţi, la Moscova, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, în faţa jurnaliştilor.

Un eventual proces al vreunui rus la CPI rămâne departe, deoarece Moscova nu recunoaşte jurisdicţia curţii.

Dar oficialii ucraineni au jubilat.

Procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, a declarat: "Acum, dacă Putin părăseşte Rusia, el va fi arestat şi predat CPI”.

"Liderii mondiali se vor gândi de două ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se aşeza cu Putin la masa negocierilor. Este un alt semnal clar pentru lume că regimul rus este criminal", a adăugat el.

Luni, procurorii de la CPI anunţaseră că vor deschide în mod oficial două cazuri de crime de război şi vor emite mandate de arestare pentru mai mulţi ruşi consideraţi responsabili de răpirea în masă a copiilor ucraineni şi de luarea în vizor a infrastructurii civile ucrainene.

Joi, o anchetă susţinută de ONU a citat atacurile ruseşti împotriva civililor din Ucraina, inclusiv tortura şi uciderea sistematică în regiunile ocupate, printre potenţialele aspecte care echivalează cu crime de război şi, eventual, crime împotriva umanităţii.

Ancheta de amploare a constatat, de asemenea, crime comise împotriva ucrainenilor de pe teritoriul rusesc, inclusiv copii ucraineni deportaţi care au fost împiedicaţi să se reunească cu familiile lor, un sistem de "filtrare" menit să selecteze ucrainenii pentru detenţie, precum şi tortură şi condiţii de detenţie inumane.

Acum, aceste crime poartă un nume: Vladimir Putin.