Justiţia a anulat decizia de construcţie a uriaşei gropi de gunoi din Pasul Mestecăniş

Curtea de Apel Cluj a anulat hotărârea prin care Consiliul Local Pojorâta a dat în administrare nouă hectare de teren Consiliului Judeţean Suceava pentru construcţia, printr-un proiect european, a unui uriaş depozit ecologic de deşeuri într-una din cele mai frumoase zone din ţară, Pasul Mestecăniş, relatează gândul.info.

Practic, Curtea de Apel Cluj a admis, la sfârşitul săptămânii trecute, recursul declarat de mai multe persoane din Pojorâta faţă de o decizie pronunţată în 2015 de Tribunalului Suceava, când acţiunea lor de anulare a Hotărârii CL Pojorâta, prin care s-a decis darea în administrare a nouă hectare de teren pentru construcţia unui depozit ecologic în zona Pasului Mestecăniş a fost respinsă.

Curtea de Apel Cluj a dispus casarea în întregime a deciziei Tribunalului Suceava. Decizia este definitivă şi executorie, ceea ce pune sub semnul întrebării investiţia făcută prin POS Mediu în construcţia depozitului de deşeuri în zona Mestecăniş, depozit care este aproape finalizat şi urma să fie recepţionat în perioada următoare.

Groapa ecologică de la Mestecăniş

În judeţul Suceava se construieşte, începând de la jumătatea anului 2013 o groapă de gunoi ecologică. Amplasamentul a fost ales, în mod inexplicabil în zona Pasului Mestecăniş din masivul Giumalău, la o altitudine de 1.086 m, într-un peisaj mirific. Pasul Mestecăniş, una dintre cele mai frumoase zone montane din ţară, face legătura între Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung, mai precis între staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.

Proiectul gropii ecologice a fost contractat de Consiliul Judeţean Suceava cu fonduri europene. Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a semnat, în ianuarie 2013, un contract în valoare de 27,6 mil. lei cu reprezentanţii firmelor Bilfinger Baugesellschaft GmBH Austria şi SC Concret Construct AG SRL Gura Humorului pentru «construcţia şi punerea în funcţiune a depozitului ecologic de la Pojorâta, din judeţul Suceava».

Pe lângă groapa de gunoi ecologică, edilii au prevăzut şi construcţia unei staţii de tratare a levigatului (produs format în mare parte prin infiltrarea apei în masa de deşeuri şi prin procesul natural de descompunere a substanţelor organice din deşeuri). Una dintre componentele staţiei va fi cea de separare metale grele.

Conform contractului, proiectul ar trebui să fie gata luna aceasta, groapa şi anexele aferente urmând să ocupe o suprafaţă totală de 5,75 ha. Pentru realizarea proiectului, al cărui obiectiv este, conform autorităţilor, «îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului» au fost defrişate şase hectare. La finalizarea lucrărilor, depozitul de deşeuri va avea o capacitate de 350.000 de tone, suficient de mare încât să asigure necesarul de depozitare a gunoaielor din judeţ cel puţin până în 2037.

În iunie 2015, după ampla mediatizare a subiectului, construirea gropii din Pasul Mestecăniş, a intrat şi în vizorul Comisarului European pentru Dezvoltare, Corina Creţu. Într-o scrisoare adresată ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, Creţu şi-a exprimat îngrijorarea faţă de posibila distrugere a peisajului alpin prin construirea depozitului de deşeuri, şi a cerut ministrului să dispună verificări.

Ulterior, Creţu şi-a "nunaţat" poziţia, declarând, în august anul trecut, la Putna, că depozitul ecologic de deşeuri care se construieşte prin POS Mediu în Pasul Mestecăniş este în acord cu standardele de mediu, iar CE consideră că este mai igienic ca acestea să fie amplasate în munţi decât în preajma apelor.

"În ceea ce priveşte Comisia Europeană, după analiza DG Regio s-a stabilit că acest proiect practic este în acord cu toate standardele de mediu, inclusiv cu standardele prevăzute în acordul de parteneriat. E această problemă a amplasării, care ţine de autorităţile locale", a declarat Creţu, adăugând că, "dacă s-ar opri acum acest proiect ar trebui returnaţi banii cheltuiţi."