IPP: Noul sistem electoral nu constituie în sine soluţia miraculoasă pentru modernizarea clasei politice
alte articole
Institutul pentru Politici Publice (IPP) apreciază că modificările făcute la nivelul legislaţiei electorale privind modul de alegere a senatorilor şi deputaţilor "nu constituie soluţia miraculoasă pentru modernizarea clasei politice, deoarece aceste modificări "nu au fost dezbătute public" şi "rămâne consecvent opţiunii strategice privind modul de desemnare a aleşilor prin sistem de vot majoritar".
"Asistăm la o complicitate între partide, prin care cele de la putere profită de această poziţie într-un an electoral, votând un sistem care să le avantajeze în alegeri. La fel ca şi în cazul modificărilor aduse tot cu puţin înainte de alegerile locale, ele nu au fost dezbătute public, cu explicarea consecinţelor alegerii unuia dintre sisteme", susţine IPP.
IPP va propune ca orice modificare adusă legislaţiei electorale să nu se aplice la scrutinul imediat următor, ci la cele care vor urma.
Propunerea ar putea fi luată în calcul în contextul dezbaterii proiectului de modificare a Constituţiei.
"Institutul pentru Politici Publice va propune ca, în contextul dezbaterii proiectului de modificare a Constituţiei, să se prevadă ca orice modificare adusă legislaţiei electorale nu se va putea aplica la scrutinul imediat următor, ci la celelalte", se arată în comunicat.
De asemenea, IPP afirmă că "rămâne consecvent opţiunii strategice privind modul de desemnare a aleşilor prin sistem de vot majoritar".
În acelaşi timp, IPP susţine ca un sistem electoral corect pentru alegătorii români, dar şi un sistem eficient este cel prin care opţiunea cetăţenilor decide câştigătorul, alegătorii având posibilitatea să voteze cu adevărat candidatul în mod direct.
Totodată, IPP atrage atenţia asupra sistemului de vot adoptat ieri pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, reiterând ideea conform căreia acest sistem "nu constituie în sine soluţia miraculoasă pentru modernizarea clasei politice şi consolidarea sistemului democratic în România, în care relaţia dintre alegător şi ales să fie funcţională, iar viaţa internă a partidelor, modul în care îşi selectează candidaţii/reprezentanţii nu se tratează exclusiv prin sistemul electoral".
