EXCLUSIV. Nicuşor Dan tranşează subiectele momentului: Serviciile şi CG, cangrena din Justiţie, cursa pentru Capitală, "apropierea" de PSD

Până în vara anului viitor, România va avea un centru de comandă care să combată, coordonat, campaniile de dezinformare, să contracareze efectiv războiul hibrid al Rusiei în mediul online, a declarat şeful statului, Nicuşor Dan, într-un amplu interviu acordat marţi, 2 decembrie, redacţiei Epoch Times.

Şeful statului a mai precizat că se lucrează şi la raportul privind anularea alegerilor din 2024, precum şi la un raport care va da un diagnostic Justiţiei române, Justiţie despre care şeful statului afirma la începutul mandatului că va fi o prioritate a lui după ce rezolvă cu deficitul. Referitor la Justiţie, preşedintele Nicuşor Dan a admis din nou că aceasta are mari probleme pe linie de combatere a corupţiei şi a pledat pentru o implicare mai mare a magistraţilor corecţi care să funcţioneze ca nişte anticorpi.

"Ar trebui să existe o reacţie mult mai puternică a acestui corp profesional de bună credinţă faţă de ceea ce ei consideră că sunt abuzuri în sistemul de Justiţie", a spus şeful statului, el promiţând sprijin pentru aceşti magistraţi corecţi care se vor implica în reformarea sistemului din care fac parte.

Revenind la raportul privind anularea alegerilor, Nicuşor Dan a precizat că acesta întârzie pentru că va trebui să fie cât mai complet, va include multe elemente tehnice şi rapoarte ale serviciilor străine şi despre ţările lor, şi despre România, "pentru ca lucrurile să fie cât mai concrete şi complete cu putinţă."

Şeful statului a admis că serviciile de informaţii nu au reuşit să detecteze la timp faptul că în spatele lui Călin Georgescu există o puternică infrastructură de comunicare care l-a dus în două săptămâni de la 3–4% la 22%. Întrebat dacă s-ar fi impus sau se impun demisii, Nicuşor Dan a răspuns: "Haideţi să terminăm evaluarea şi atunci o să comunicăm!"

În interviul acordat redacţiei noastre, preşedintele a vorbit şi despre percepţia publică potrivit căreia ar fi mai apropiat de PSD decât de Ilie Bolojan, el explicând că i-ar fi mai uşor dacă ar spune ce vrea publicul lui să audă însă datoria lui este să asigure stabilitatea şi, având în vedere aritmetica parlamentară, o coaliţie stabilă înseamnă una cu PSD. Nu este vorba de vreo afinitate cu PSD-ul, a punctat Nicuşor Dan.

Preşedintele a clarificat şi afirmaţia făcută în alocuţiunea de 1 decembrie, cea potrivit căreia "românii au dreptate când spun că nu văd o voinţă a statului român de a lupta cu corupţia", el clarificând, pe larg, palierele decizionale cangrenate de corupţie. Problema se manifestă, spune el, pe o mulţime de paliere, de la nivelul autorităţilor civile de control (gen gardă de mediu, Inspectorat de Stat în Construcţii etc.), la Parchete şi ajungând până sus, la vârful statului, la legiuitori.

În ceea ce priveşte apropiatele alegeri pentru Primăria Capitalei, şeful statului a explicat cum operează mafia imobiliară în Capitală şi a lăsat să se înţeleagă că cei doi candidaţi primari de sectoare, Daniel Băluţă şi Ciprian Ciucu, nu au mâinile atât de curate pe cât pretind: "Îmi pare rău că Constituţia nu îmi permite să spun mai mult", a reiterat el.

"Sunt preşedinte, este o luptă electorală şi nu e corect ca eu să intervin sau să spun lucruri precise despre candidaţi. Dar ce pot să spun este că (...) s-a sărit calul la sectoarele din Bucureşti pe relaţia cu mafia imobiliară."

"Nu a existat o luptă cu dezvoltatorii imobiliari, nu a existat o fermitate în aplicarea planului urbanistic general la sectoarele din Bucureşti, ba dimpotrivă", a punctat Nicuşor Dan.

"E absolut esenţial să nu câştige alegerile astea cineva care a făcut pactul cu mafia imobiliară, pentru că cine l-a făcut o să-l facă în continuare. (...) Deci, invit pe oameni să iasă la vot şi îmi pare rău că Constituţia nu mă lasă să spun mai mult!", a punctat el.

Nu în ultimul rând, vorbind despre întârzierea transpunerii în lege a referendumului vizând împărţirea bugetului Capitalei între PMB şi sectoare, Nicuşor Dan a precizat că nu o să semneze o lege a bugetului naţional care să ignore rezultatul referendumului, respectiv voinţa bucureştenilor.

Vă invităm să urmăriţi integral declaraţiile preşedintelui ţării:

Reporter: Domnule preşedinte, mulţumesc pentru timpul acordat. Intrând direct în subiect, ne vedem la o zi după Ziua Naţională a României, după Ziua Unirii, o zi care ne prinde parcă mai dezbinaţi ca niciodată. Vedem tot mai multă intoleranţă în spaţiul public, rinocerizare şi radicalizare, din păcate, de ambele părţi. De partea lui Călin Georgescu, vedem radicalizarea discursului, folosirea unor cuvinte ca „păduchi” şi „şobolani”, discurs care a fost preluat şi de susţinători ai dumnealui. Pe Facebook şi pe reţelele sociale plouă cu astfel de mesaje pline de intoleranţă. Vedem radicalizarea şi la exponenţi ai taberei europenismului, care privesc cu destul dispreţ, ca să vorbim deschis, spre aşa-zişii suveranişti, şi mă refer nu numai spre agenţii haosului, la cei care urmează o agendă ostilă României, ci la victimele lor. Aş vrea să vă întreb, dumneavoastră, domnule preşedinte, cum credeţi că se poate repara această ruptură în societate? Ce credeţi că se poate face în mod realist în acest context complicat?

Nicuşor Dan: Da, cred că sunt două lucruri. Primul, ca diagnostic: cred că susţinătorii acestor curente populiste şi antieuropene, antioccidentale, nu sunt încântaţi nici de liderii acestor mişcări şi nici de direcţiile pe care ei le promovează, ci sunt total nemulţumiţi, frustraţi de modul în care decurge viaţa lor aici şi interacţiunea lor cu statul. Deci ăsta e diagnosticul meu.

Şi atunci, în relaţia dintre stat şi cetăţeni, trebuie ca statul şi instituţiile statului să îşi regăsească încrederea cetăţenilor. Şi ăsta e un proces de durată. Pe de altă parte, pentru toţi cetăţenii, în relaţia unii cu alţii, trebuie să reuşim să găsim — şi evident că tot timpul vom avea lucruri cu care nu vom fi în acord — dar trebuie să găsim acel limbaj prin care cel puţin să încercăm să înţelegem punctul de vedere al celuilalt, care de foarte multe ori e foarte rezonabil. Dar aşa, cu cât unii urlă mai tare, cu atât şi ceilalţi vor urla mai tare, şi din cercul ăsta vicios trebuie să ieşim la un moment dat.

Reporter: Se toarnă gaz pe foc... Dar, spuneţi dvs. că trebuie recâştigată încrederea cetăţenilor în stat, că fenomenul Georgescu este explicat în mare parte de interacţiunea proastă pe care cetăţeanul o are cu statul. Cum credeţi că poate fi recâştigată încrederea cetăţeanului în stat câtă vreme robinetul cu propaganda este încă deschis? Orice aţi face dumneavoastră sau guvernul Bolojan, vine propaganda pro-Kremlin şi răstălmăceşte. Oricâte lucruri bune aţi face dumneavoastră, guvernul, câtă vreme în minţile oamenilor lucrurile acelea sunt întoarse pe dos şi în permanenţă li se picură în urechi „Nicuşor Dan şi Bolojan vă bagă în război”, „Nicuşor Dan şi cu Bolojan dau bani copiilor din Ucraina şi copiii noştri mor de foame”, „uite, se pregătesc de război”, „uite, Soros, Ursula” etc., lucrurile bune pe care le-aţi face şi care iau timp, pentru că reforma statului nu se face de azi pe mâine, sunt îngropate. Cum credeţi că se poate recâştiga încrederea dacă nu opriţi robinetul cu propaganda?

Nicuşor Dan: Da. Ăsta este un complement, ca să-i spunem aşa, tehnic. O să răspund la întrebarea asta, dar din nou, întrebarea este dacă oamenii care sunt permisivi pentru tipul acesta de discurs, dacă ei sunt mulţumiţi de starea lor socială şi de interacţiunea cu statul român. Asta este problema principală.

Apoi, dacă vorbim tehnic, e evident că nu suntem acolo unde ar trebui să fim. Este un fenomen nou acest război hibrid, campanii de dezinformare, manipulare, sunt tehnologii noi. Eu sunt dintre primii politicieni care am avut Facebook, care am făcut video, care am dat pe online, dar tehnologia pe care o vedem folosită este mult, mult mai elaborată decât ce ştiam noi să facem cu mijloacele clasice de acum, să zicem, 3-4 ani, şi nu există în momentul de faţă — şi e o responsabilitate, pe care mi-o asum — nu există un răspuns coordonat. De exemplu, în urmă cu 4 luni, să zicem, a fost distribuit intens un "ordin de mobilizare" semnat de mine şi au fost nenumărate ştiri false de tipul ăsta pe care niciodată nu a venit o instituţie a statului care să facă o campanie de comunicare la fel de coordonată, care să spună: „iată, vedeţi că a fost o minciună”.

Deci, suntem într-un război de comunicare în care o parte a devenit mai sofisticată, inclusiv prin mijloacele tehnologiei pe care le-a folosit, şi statul român din nou a rămas în urmă.

Reporter: Şi vă propuneţi să remediaţi?

Nicuşor Dan: Fără discuţii, e obligatoriu.

Reporter: De exemplu, CNA se plânge că nu are un soft, care ar costa în jur de 200.000 de euro, pentru a depista campaniile acestea coordonate, se bazează pe sesizări de la cetăţeni. Trebuie o instituţie sau un centru de comandă, să-i spunem, care să centralizeze lucrurile şi să vină, să preia răspunsuri de la ministerele de resort şi să dea un răspuns.

Nicuşor Dan: Exact. Asta trebuie să facem şi o să dureze câteva luni până când o să facem.

Reporter: Ca orizont de timp, câteva luni însemnând? Poate să însemne 3, poate să însemne 9, cum o vedeţi dumneavoastră?

Nicuşor Dan: Ca să fim realişti, până în vara anului viitor, cred că putem să o facem.

Reporter: Va fi o structură cu totul nouă?

Nicuşor Dan: O coordonare, şi cred că în această chestiune rolul preşedintelui este important.

Reporter: Esenţial, aş putea spune chiar.

Revenind la valurile de neîncredere şi de ură, sunt legate una de alta. Anularea alegerilor a aruncat în aer încrederea unei mari părţi din populaţie, şi nu mă refer numai la susţinătorii liderilor auto-intitulaţi suveranişti care vehiculează ideea că, de fapt, nu din cauza interferenţei ruse au fost anulate alegerile. Vedem această idee promovată inclusiv în rândul pro-europenilor. Unul dintre susţinătorii acestei idei, dintre principalii promotori, a fost chiar fostul preşedinte Traian Băsescu, care spunea că decizia de anulare a alegerilor a fost, ca să citez, pur şi simplu o „afacere dâmboviţeană” şi că ruşii nu au intervenit decât înaintea turului doi, când au profitat de debandada politică. Fosta dvs. contracandidată, Elena Lasconi, a ieşit acum două seri la televizor, chiar înainte de Ziua Naţională, şi a mers până la a spune că nu a văzut interferenţă rusă în alegerile din 2024. Mulţi români îşi justifică această percepţie prin faptul că statul nu a venit cu dovezi suficiente. Chiar dvs. spuneaţi aseară, în discursul ţinut de Ziua Unirii la Cotroceni, că nu avem un raport complet cu ce s-a întâmplat acum un an. De ce nu avem şi când îl vom avea?

Nicuşor Dan: Pentru că lucrurile din acel viitor raport sunt relativ tehnice, pentru că există o aşteptare pentru acel raport şi vreau să fiu sigur că, în momentul în care el va fi pus la dispoziţia publicului, o să fie cât mai convingător cu putinţă. Adică toate acele elemente tehnice care ţin, vă daţi seama, de...

Fac o scurtă paranteză şi revin. Am văzut raportul Parchetului General de acum aproximativ două luni, pe care procurorul general l-a prezentat şi în care au fost nişte lucruri, adică erau dovezi că nişte agenţii de comunicare ruse au plătit nişte site-uri, dar nu a avut această dovadă impactul în societate care să convingă părţi importante din populaţie că a fost o interferenţă, pentru că sunt lucruri tehnice.

Şi atunci, cred că în momentul în care noi o să venim cu raportul, va trebui să adunăm toate lucrurile care descriu acest fenomen, inclusiv rapoarte ale serviciilor străine şi despre ţările lor şi despre România, pentru ca lucrurile să fie cât mai concrete şi complete cu putinţă. Din cauza asta am întârziat.

Reporter: Totul s-a desfăşurat, aparent, sub radare; mai nimeni nu şi-a dat seama de ce se întâmplă până când Călin Georgescu n-a explodat şi am ajuns la anularea alegerilor. Şi există o polemică foarte intensă în spaţiul public. Sunt persoane care spun că serviciile au ştiut, dar au închis ochii. Sunt persoane care spun: „Domnule, serviciile au anunţat politicul şi e vina politicului care n-a făcut nimic”. Ştiţi că fostul preşedinte al Comisiei de Control al SRI, liberalul Ioan Chirteş, a încercat să absolve serviciile de orice vină într-o declaraţie pentru HotNews, pe 30 septembrie 2025, şi spunea că serviciile au ştiut şi au avertizat despre Georgescu-Rusia, dar politicul n-a ascultat, deci vina ar fi nu la servicii, ci la Iohannis, Ciolacu, Ciucă etc. Acelaşi Chirteş spunea însă, pe 12 noiembrie 2024, înainte de alegeri, când era preşedinte al Comisiei SRI, că, potrivit informaţiilor SRI, nu există acţiuni care pot influenţa alegerile parlamentare şi prezidenţiale din România, că nu au fost descoperite campanii de propagandă sau dezinformare. Ce credeţi că înţelege omul de rând când aude astfel de declaraţii contradictorii? Dumneavoastră, cum vedeţi, ce le transmiteţi românilor? Din rapoartele pe care le-aţi cerut, că sunt convinsă că aţi avut discuţii, că aţi primit informări, au ştiut serviciile şi au informat sau nu au ştiut serviciile? Cum arată realitatea, din punctul dumneavoastră de vedere?

Nicuşor Dan: Un răspuns parţial pe care vi-l dau în momentul ăsta este că, evident, serviciile ştiau cine e Călin Georgescu, ştiau şi de afinităţile pe care le are, însă nu au prevăzut. Adică există, dacă ne uităm azi în societatea românească, oameni de profilul lui Călin Georgescu, găseşti câteva zeci. Însă ceea ce nu au reuşit să detecteze e faptul că exista o puternică infrastructură de comunicare în spate, care să poată să ducă un candidat în două săptămâni de la 3–4% la 22%, cât a avut. Asta nu au reuşit să vadă. Că îl aveau pe radar, asta e cert.

Reporter: Credeţi că s-ar fi impus nişte asumări de responsabilităţi, nişte demisii?

Nicuşor Dan: Haideţi să terminăm evaluarea şi atunci o să comunicăm.

Reporter: Rămânând în sfera serviciilor, nu avem încă şef la SRI, nu avem şef schimbat la SIE. Vă rog, spuneţi-ne dacă aţi propus nişte nume şi dacă au fost refuzate de partide şi de către cine.

Nicuşor Dan: Vreau să spun de la început că există un dialog al meu cu serviciile, că în aceste şase luni s-au întâmplat lucruri, pe unele le-am comunicat, pe altele nu le-am comunicat, pentru că ăsta este specificul şi, chiar dacă SRI-ul nu are un director civil în momentul ăsta, serviciul funcţionează cu toate nuanţele care implică funcţionarea unei instituţii de stat în România.

Reporter: Lumea cere o conducere civilă, mai ales după povestea cu rapoartele SRI, care au stat patru ani fără să fie prezentate.

Nicuşor Dan: Da. Evident, e nevoie de un director civil la SRI. O să-l avem. Dincolo de asta, avem şi nişte comisii de control ale SRI-ului. Da, trebuie să punem presiune şi pe oamenii aceia care reprezintă nişte partide democratice din România.

Reporter: Reformulând, ce veţi face dacă veţi veni cu propuneri de oameni pe care dumneavoastră îi consideraţi capabili să reformeze serviciile, astfel încât acestea să acţioneze şi eficient şi în parametrii democraţiei, şi vă veţi izbi în continuare de opoziţie?

Nicuşor Dan: Asta este politica. Să reuşeşti între oameni, formaţiuni care au interese divergente, să reuşeşti să armonizezi. Am făcut asta de mai multe ori. O să facem şi la nivelul ăsta.

Reporter: Aş vrea să vă dau un citat din Vladimir Kara-Murza, jurnalist şi unul dintre cei mai cunoscuţi opozaţi ai regimului Putin, într-un interviu pentru Digi: „când Putin pune ochii pe o ţară, lucrează şi cu localnici, altfel nu se poate”. La rândul său, domnul Corneliu Bjola, expert în război hibrid, vorbea de infiltrare rusă în statul român, la fel Marius Oprea şi alţi experţi şi analişti. Unii dintre ei văd în cheia aceasta faptul că exploatările de gaze din Marea Neagră au fost întârziate atâţia ani, firme americane care nu au avut accesul pe care şi l-ar fi dorit, în condiţiile în care gazele sunt principala pârghie prin care Rusia a şantajat Uniunea Europeană. N-am văzut însă, de-a lungul anilor, dosare grele de spionaj, trădare; avem cazul de la Ploieşti, care este marginal, şi a mai apărut recent dosarul unor oligarhi ruşi care au obţinut cetăţenie română în baza unor acte false. Dacă este să judecăm după ce vedem în mass-media, România nu prea are spioni, nu are agenţi de influenţă ruşi, nu are politicieni în solda Moscovei, spre deosebire de multe alte ţări din Vest, unde vedem că sunt expuşi — unde vedem dosare, arestări, anchete. România e o excepţie? Aţi vorbit cu serviciile, cât de infiltrat este statul român? Şi nu mă refer numai la nivel de servicii, ci şi la instituţii. Să ne uităm, de exemplu, la povestea cu Marea Neagră, cu exploatarea gazelor întârziată atâţia ani. E greu să o priveşti doar din punct de vedere al coincidenţei.

Nicuşor Dan: Da, fără să am informaţia completă, eu cred şi, cunoscând ceva mai bine în aceste şase luni autorităţile statului, eu cred că plecarea companiilor americane de la Marea Neagră s-a datorat unui complex de birocraţie, poate corupţie şi lipsă de asumare, care a dus la întârziere. Una din bolile administraţiei publice din România este că nu există voinţă de asumare. În orice minister te duci, o problemă — cea mai banală posibilă — ajunge pe masa ministrului, pentru că nimeni pe parcursul de până acolo nu vrea să-şi asume decizia, ca nu cumva să greşească, să fie tras la răspundere mai târziu. Eu nu am alte informaţii pentru gazele din Marea Neagră care să-mi infirme această ipoteză.

Reporter: Dar infiltrarea rusă la nivelul statului român în structurile statului, aveţi informaţii pe acest subiect? Ne puteţi spune ceva pe tema aceasta? Sau suntem o ţară care nu are agenţi de influenţă ai Moscovei?

Nicuşor Dan: Evident că există influenţe şi, în special, economice pe multe paliere, dar nu am văzut în aceste şase luni o decizie majoră a vreunei autorităţi a statului care să fie influenţată din zona rusă.

Reporter: O întrebare în sfera dezinformării. V-am întrebat şi la Parlament despre explozia propagandei pro-comuniste pe TikTok. Războiul este pe mintea tinerilor, care nu au trăit în comunism şi nu ştiu cum a arătat acesta cu adevărat. Comunismul se studiază abia acum, din clasa a XII-a, când elevii, să fim serioşi, se gândesc la bacalaureat, la admitere. În Italia, copiii studiază din clasa a V-a fascismul, sigur, adaptate manualele pe înţelesul lor. Muzeu al comunismului nu avem, avem nişte iniţiative private, Ana Blandiana etc. Deci, lupta pentru adevăr, să spunem, este total inegală. Pe de o parte, minţile lor sunt bombardate pe TikTok, pe de altă parte, statul nu are o politică a memoriei. Vă propuneţi să faceţi ceva concret în această direcţie, domnule preşedinte?

Nicuşor Dan: Este parte din ce spuneam mai devreme. Adică, de fapt, este un atac la fundamentul democratic al statului şi care se duce pe mai multe paliere şi este, cum am spus, un război de comunicare în care noi, până în momentul ăsta, nu ne-am ridicat la înălţimea nici a splitării sociologice a publicului, a mesajelor adaptate şi nici la înălţimea tehnologică a părţii opuse. Şi asta este ceea ce trebuie să facem. În momentul în care vom desfăşura această luptă în apărarea statului român şi a democraţiei din România, evident că această discuţie despre comunism va fi una din cele importante.

Reporter: Şi pe partea de offline, pentru că este, pe de-o parte, închiderea robinetelor de propagandă şi contracararea prin materiale informative care să reflectă realitatea şi natura regimului comunist, dar avem şi partea de offline, de manuale, de muzee. Vă vedeţi intervenind, făcându-vă un proiect şi pe zona aceasta?

Nicuşor Dan: Lucrurile astea sunt pe termen mediu. Este mult mai eficient, aşa cum este societatea azi. Este mult mai eficient: ajungi la mult mai mulţi oameni cu mijloace online decât cu construcţii, care, evident, sunt necesare şi pe zona de educaţie şi pe zona de cultură, dar pentru moment cel mai eficient o să fie să intervenim pe online.

Reporter: Domnule preşedinte, spuneaţi aseară, în discursul de 1 decembrie, că România este o ţară coruptă şi românii au dreptate când spun că nu văd o voinţă a statului român de a lupta cu corupţia. Este o afirmaţie, sincer, din punctul meu de vedere, înfricoşătoare. Pe mine, una, m-a înfricoşat partea cu lipsa de voinţă a statului român.

Ce înţelegeţi prin statul român, că nu e o abstracţiune? Unde este lipsa de voinţă? La cine, concret? La magistraţi, la legiuitori, la partidele politice? Eu, de exemplu, când aud „lipsă de voinţă”, un prim exemplu care îmi vine în minte este lipsa scanerelor din portul Constanţa, unde, ani de zile, intra şi ieşea orice se dorea. Dar ce aţi vrut să spuneţi dumneavoastră cu lipsa de voinţă? Unde este localizată această lipsă de voinţă?

Nicuşor Dan: Există mai multe niveluri. Există un nivel al autorităţilor civile de control, de toate tipurile, de la protecţia consumatorului până la garda forestieră, gărzi de mediu.

Reporter: Inspectoratul de Stat în Construcţii…

Nicuşor Dan: Vă daţi seama că a fost primul lucru la care m-am gândit, dar am spus de prea multe ori lucrul ăsta ca să nu dau alte exemple.

Reporter: Ajungem în curând şi la el.

Nicuşor Dan: E clar că există cumva… nu vreau să zic stat paralel, vreau să zic că există un nivel oficial al actelor care sunt emise de autorităţi şi, în multe zone, reţele de influenţă în spate care se înţeleg despre cum o să arate respectivele acte.

Există experţi judiciari care spun că albul e negru, negrul e alb. Adică există, pe zona de corupţie, mai multe straturi. Unul dintre ele este, ce spuneam, instituţii civile, inclusiv experţi.

După care, este stratul de Parchet, unde şi la infracţiuni comune, şi la mari cazuri de corupţie nu vedem voinţă. Şi există partea de legislativ, unde, inclusiv pe măsuri care ar duce la scurtarea termenului de cercetare penală, nu vedem voinţa de a interveni pentru ca, cel puţin pe anumite zone de infracţionalitate, societatea să vadă că fapta este pedepsită foarte repede după ce ea se întâmplă. Pe scurt, asta este.

Şi, bineînţeles, că este o responsabilitate pe care noi toţi trebuie să o avem de acum încolo.

Reporter: Corupţia este inclusă în Strategia Naţională de Apărare şi presupun că aţi avut în vedere toate palierele acestea...

Justiţia! Pentru că este un subiect care îi doare foarte, foarte tare pe români, şi nu doar din punct de vedere al pensiilor şi al vârstei de pensionare, ci din punct de vedere al eficienţei ei. Aş vrea să vă citez un fragment dintr-un interviu acordat de fosta judecătoare Panioglu jurnalistului Virgil Burlă.

Citez din dumneaei: „În prezent, justiţia se află în cea mai gravă situaţie de după 1989, mai mult se află într-o perioadă similară anilor ’50, când se practicau mascarada judiciară, epurarea profesioniştilor, represiunea, abuzul sistematic, toate în spatele lozincilor mincinoase. În justiţie, se poate observa cel mai bine întoarcerea la mentalitatea comunistă, iar acapararea justiţiei de către un sistem corupt şi totalitar trage în jos toată societatea noastră.

Procesul de bolşevizare a justiţiei a început cu anul 2017 (completare reporter: ne amintim, OUG 13, au urmat Legile Justiţiei, perioada Florin Iordache - şi a decurs nestingherit, pentru că nu a fost deranjat nici de parchete, nici de presă, nici de serviciile de informaţii, instituţii cu rol important împotriva corupţiei. Prin urmare, zilnic, în timp ce fiecare cetăţean al acestei ţări era ocupat cu problemele sale personale şi profesionale, reţeaua de corupţie din interiorul sistemului judiciar progresa minuţios, prin plasarea oamenilor săi de încredere în funcţii de decizie.

Judecătorii şi-au văzut de dosare (completare reporter: apropos că spuneţi dvs., de magistraţii cinstiţi îngropaţi în dosare), cu şedinţele de judecată supraîncărcate, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii lucra, meticulos, la numirea în funcţii de conducere ori la promovarea de judecători obedienţi şi anonimi, aduşi de nu ştiu unde, mediocri profesional.”

Nu voi citi tot articolul, îl poate găsi online oricine doreşte.

Domnule preşedinte, spuneaţi la începutul mandatului că, după ce terminaţi cu deficitul, partea de justiţie va fi principala dumneavoastră preocupare.

Ce aţi făcut şi ce vă propuneţi să faceţi în continuare în materie de justiţie? Şi cum vedeţi tabloul acesta pictat de fosta judecătoare Panioglu?

Nicuşor Dan: Da, în primul rând că o cunosc din sală pe doamna judecătoare. Am avut-o de două sau trei ori ca ONG-ist sau ca primar la instanţa de contencios la Curtea de Apel Bucureşti. Şi eu am semnat acum două sau trei luni decretul de pensionare şi mi-a părut rău pentru că ştiu că este o profesionistă.

Da, multe din lucrurile pe care le spune sunt corecte. Am spus şi eu o parte dintre ele. Am spus că nu există nişte criterii, să spunem obiective, atât la momentul în care promovezi în funcţie de conducere în interiorul instanţei tale, cât şi în momentul în care promovezi de la o instanţă la o instanţă superioară.

Că există complicităţi între cei care conduc diferite straturi ale sistemului judiciar. Dar… ca să vă răspund la întrebare mai întâi şi după aceea să comentez, şi pe multe din lucrurile pe care, de-a lungul timpului, le-am receptat din societate, o să ieşim cu un raport la care lucrăm.

Reporter: Să înţeleg că raportul este un fel de diagnostic, o radiografie?

Nicuşor Dan: Exact, un diagnostic al sistemului de justiţie. Dar, din nou, suntem în situaţia în care avem un corp profesional, în care eu apreciez că marea majoritate a oamenilor îşi fac datoria şi ar trebui să existe o reacţie mult mai puternică a acestui corp profesional de bună credinţă faţă de ceea ce ei consideră că sunt abuzuri în sistemul de justiţie. Şi în momentul în care – e adevărat, am auzit şi asta, au fost câţiva care au protestat şi au fost, după protestele din 2017, prin Inspecţia Judiciară, hărţuiţi, şi atunci e o frică în sistemul de justiţie.

Reporter: Judecătorul Danileţ, au mai fost nişte doamne judecătoare de la Curtea de Apel…

Nicuşor Dan: Dar tot eşti judecător, ai totuşi o responsabilitate să te manifesti. Dincolo de a fi corect în a rezolva nişte dosare, în opinia mea, dacă eşti judecător sau procuror, ai o responsabilitate pentru sistemul de justiţie în ansamblul lui. Şi, bineînţeles, că va exista, din partea noastră, a echipei de aici de la Cotroceni, va încerca, după momentul în care vom veni cu raportul, cu diagnosticul, în care încercăm să punem cât mai multe date ca să fie situaţia obiectivă, în măsura în care anumite procese sunt disfuncţionale, o să încercăm să atragem atenţia opiniei publice, dar fără o presiune şi din interiorul sistemului o să fie foarte greu de reformat.

Reporter: Când ne putem aştepta la acest raport?

Nicuşor Dan: Tot aşa, două, trei luni în momentul ăsta.

Reporter: Un diagnostic… La medic, când te duci să-ţi pui un diagnostic, după aceea vine şi cu un tratament. Dumneavoastră aveţi în vedere şi un tratament? De exemplu, doamna Panioglu sugera modificări legislative. Sigur, dumneavoastră nu sunteţi Legislativul, dar puteţi avea discuţii cu partidele ca să modifice atribuţiile CSM-ului sau să micşoreze cumva… Se pot face pe partea aceasta de schimbări legislative nişte modificări. Aveţi în vedere un tratament? V-aţi gândit la nişte posibile soluţii?

Nicuşor Dan: Nu vreau să mă hazardez să dau un răspuns în momentul ăsta. Tind să cred că sistemul legislativ este relativ corect, atât timp cât metodele de alegere a reprezentanţilor magistraţilor sunt desfăşurate în mod corect.

Şi aici, din nou, mă întorc la implicare. Oamenii ăştia - cu mici nuanţe - oamenii din CSM, au fost aleşi în mod democratic de colegii lor. De ce sunt ei şi nu sunt alţii? De ce alţii nu şi-au luat timp să se ducă să facă campanie, firească, legitimă, în rândul colegilor lor, spunând că vor să reformeze? Deci asta e o întrebare.

Reporter: Intrăm un pic în sfera politicului. În ultima vreme am văzut o serie de nemulţumiri printre susţinătorii dumneavoastră, oamenii care v-au sprijinit activ în campania pentru preşedinţie, care vă acuză că vă poziţionaţi de partea PSD-ului în detrimentul premierului Bolojan şi a reformei.

Sunt voci care spun că e de dragul iluziei unei stabilităţi politice. Alţii spun că aţi cedat şantajului Sistemului. Sunt tot felul de posibile explicaţii. Cum răspundeţi? Ce le spuneţi susţinătorilor dumneavoastră care acum vă acuză că ţineţi partea PSD-ului?

Nicuşor Dan: Cred că cel mai simplu lucru pe care aş putea să-l fac ar fi să mă uit cine m-a votat în primul tur, 21% din populaţie, să văd ce vor să audă oamenii ăştia şi să repet dimineaţa până seara ceea ce vor ei să audă. Numai că nu asta este fişa postului. Adică am preluat poziţia de preşedinte în momentul în care România avea o imagine deloc grozavă, după anularea unor alegeri, într-un moment în care aveam un deficit şi o neîncredere a agenţiilor de rating faţă de posibilitatea României de a continua în modul în care continua şi de a recomanda investiţii sau retragere de bani din România, şi a fost o obligaţie faţă de acest context de a forma un guvern stabil în România, care să dea şi garanţia investitorilor că ce se va întâmpla în România este stabil şi care, şi pe imaginea externă a României, să dea aceeaşi impresie de stabilitate, continuitate, respectarea angajamentelor.

Dacă vă aduceţi aminte, chiar în dezbaterea – unică din turul 2 – am fost întrebat de domnul Simion, contracandidatul, ce o să fac cu PSD-ul. Şi am spus că nu e un partid faţă de care am o mare iubire, însă din momentul în care o să intrăm – pentru că cunoşteam deja rezultatul alegerilor parlamentare – din momentul în care o să intrăm într-un parteneriat, eu o să fiu cineva responsabil faţă de acel parteneriat.

Deci noi avem, în momentul de faţă, o distribuţie parlamentară, avem nevoie de stabilitate şi necesitatea asta de stabilitate impune să ne uităm în viitor şi să lucrăm cu partidele pro-occidentale care formează această majoritate.

Aşa că să ne uităm în trecut, ar fi, cum am spus, foarte confortabil, dar deloc productiv.

Reporter: Nu-i un cerc vicios? Pentru că vedem PSD-ul opunându-se de multe ori reformelor. Am văzut opoziţie şi la reforma administraţiei… Cum credeţi că se poate...?

Nicuşor Dan: Da, şi totuşi am avut două pachete de câte şase legi, şi câteva dintre ele nemulţumind publicul PSD, pe care PSD-ul le-a votat totuşi. Este un dialog politic care este dificil, pentru că electoratele au aşteptări divergente, dar, în opinia mea, până în momentul acesta, cu toate scrâşnetele şi toate discuţiile, unele inutile în spaţiul public, am dus lucrurile înainte, totuşi.

Reporter: Dacă marea reformă aşteptată de români eşuează, cel mai probabil AUR va fi propulsat spre putere. Vă vedeţi preşedinte într-o Românie cu AUR la guvernare? Aţi nominaliza un premier de la AUR?

Nicuşor Dan: Pentru moment, noi avem trei ani în faţă, în care trebuie să convingem oamenii că opţiunea pro-occidentală şi aceste partide pro-occidentale sunt mai bune decât opţiunea adversă. Eu sunt optimist că vom reuşi să facem asta. Bineînţeles, am spus şi nu o să retractez asta. Există grupuri de influenţă care paralizează instituţii, care paralizează părţi din partidele care sunt azi la guvernare. Nu o să retractez asta. Numai că suntem într-o societate în care există grupuri cu interese, unele pentru binele comun, altele pentru diverse zone private, unele bune, unele trei sferturi bune, şi toate astea trebuie armonizate, astfel încât să păstrăm şi stabilitatea care este absolut necesară, să nu colapsăm cu totul, şi să facem reformele pe care românii le aşteaptă.

Reporter: Deci sunteţi optimist?

Nicuşor Dan: Eu sunt optimist că, cu toate discuţiile, neînţelegerile, vom reuşi să ne apropiem de ceea ce românii vor să vadă de la clasa politică.

Reporter: Aţi zâmbit ceva mai devreme când s-a pronunţat numele Inspectoratului de Stat în Construcţii şi aş vrea să ajungem şi în zona de alegeri pentru Primăria Capitalei, pentru că se apropie 7 decembrie – un moment crucial cu miză politică foarte mare, care transcede cu mult alegerile pentru Primărie. Domnule preşedinte, când eraţi în precampanie pentru al doilea mandat de primar, spuneaţi la o discuţie cu noi, cei din presă, că principalul dumneavoastră contracandidat nu va fi Gabriela Firea, ci mafia imobiliară. Aş vrea, dacă se poate, să faceţi – pentru că, iarăşi, ca şi statul care nu are voinţă politică – o detaliere a mafiei imobiliare, ce este mafia imobiliară de fapt şi cum poate acţiona în Bucureşti, cu ajutorul cui, cu sprijinul cui, a căror instituţii? Pentru că vedem cu toţii construcţii care au apărut pe spaţii verzi, construcţii care îngreunează infrastructura, construcţii cu totul şi cu totul aberante, care n-ar trebui să existe. Şi nu le dărâmă nimeni. Dumneavoastră aţi încercat pe când eraţi primar şi aţi obţinut autorizaţia aceea pentru Cathedral Plaza să fie demolată, dar nu vedem precedente, vedem Bucureştiul în continuare aglomerat.

Clarificaţi-ne cu mafia imobiliară, vă rog, şi cine o sprijină, ca instituţii şi ca partide? Pentru că se construieşte în baza unor PUD-uri, planuri de urbanism care sunt aprobate la nivel de consilii locale, votează nişte consilieri, nişte oameni politici, deci construcţiile acestea nu apar aşa, fără nişte autorizaţii.

Nicuşor Dan: Păi, cum aţi spus, că asta e cel mai simplu de înţeles, dacă arunci nişte blocuri foarte înghesuite unele în altele şi dacă nu pui acolo o şcoală şi un spaţiu verde, vei avea un flux de oameni care vor căuta facilităţile astea. Şi tocmai pentru că această tentaţie a dezvoltării sălbatice a apărut în vestul Europei mult mai devreme decât la noi, s-a definit o ştiinţă care se numeşte urbanismul şi care încearcă să echilibreze funcţiunile dintr-un oraş, astfel încât un om care cumpără un apartament într-un bloc să aibă o viaţă cât mai confortabilă, nu să stea în trafic, nu să trebuiască să se ducă cu maşina ca să găsească un petic de iarbă şi aşa mai departe. Asta e teoria.

În practică, există nişte oameni, speculatori, care câştigă corupând autoritatea publică să le dea condiţii de construire mult mai dense decât altora şi tocmai de aia nu avem mari firme de dezvoltare imobiliară în România, pentru că firmele mari nu dau şpagă şi nu fac diverse combinaţii.

Reporter: Se foloseşte expresia „clanuri” care construiesc.

Nicuşor Dan: Şi totul porneşte de la funcţionarul de la primărie, urmat de arhitectul şef şi de primar care semnează acte ilegale. În 2008 eram ONG-ist, am cerut Inspectoratului de Stat în Construcţii un raport. Cât aţi verificat? Verificase vreo 200 de documentaţii. Câte aţi găsit ilegale? Jumătate. Bag mâna în foc că azi acelaşi procent se regăseşte. Şi ăsta e primul nivel, ei dau acte ilegale. Bineînţeles că ele sunt redactate de arhitecţi care ştiu că încalcă legea.

După care, există două instituţii care teoretic ar trebui să le controleze: Inspectoratul de Stat în Construcţii şi prefectul.

Reporter: Care şi ele sunt instituţii cu conducere numită politic.

Nicuşor Dan: Care, de asemenea, se fac… adică tu le dai mură-n gură ilegalitatea şi ei se fac că n-o văd. Există experţi judiciari care vin în instanţă şi spun că ce e ilegal e legal. Şi există, bineînţeles, o lipsă de voinţă politică, din nou, pentru a închide odată acest fenomen.

Am văzut, doamna Avocat al Poporului, Renate Weber, a scris o sesizare la Curtea Constituţională în care spune că dacă ţi s-a anulat PUZ-ul, chiar dacă autorizaţia ta e dată în baza acelui PUZ anulat, e bine-mersi, deci poţi să faci orice. Şi sesizarea a fost votată de Curtea Constituţională cu 5 voturi pentru, la 4 împotrivă, acum vreo 5 luni sau vreo 6-7 luni. Deci este un sistem de jos până sus care a funcţionat în mod deficitar împotriva interesului public ani de zile.

Reporter: Ajungem din nou la Primăria Capitalei, dar aş deschide o paranteză, fiindcă vorbeaţi de lipsa de voinţă politică. Una din mizele majore ale referendumului, pe lângă reorganizarea financiară, era înlăturarea ilegalităţilor din urbanism. Practic, vorbeam de mutarea autorizaţiilor de construire de la sectoare către Primăria Municipiului Bucureşti şi Consiliul General. Această mutare, înţeleg că va fi reglementată prin noul cod al urbanismului, care este acum la Camera Deputaţilor, se tot întinde, se tot întinde.

Din ce înţeleg, dumneavoastră, USR-ul şi UDMR-ul, vă doriţi ca Primăria Municipiului Bucureşti să înceapă să dea autorizaţiile de construire începând cu 1 ianuarie 2027. Înţeleg că e nevoie de o perioadă de tranziţie, pentru ca şi Primăria Capitalei să aibă suportul logistic, să se organizeze, pentru că e un volum de muncă foarte mare.

PNL-ul, din ce înţeleg eu, ar vrea ca perioada de tranziţie să fie mai lungă, abia din octombrie 2028 să se întâmple acest lucru, iar PSD-ul ar vrea ca primarii de sectoare să facă toată documentaţia, practic să mute cărţile şi Primăria Generală să dea, finalmente, ok-ul final.

Cum vedeţi toate aceste viziuni diferite şi cum vedeţi faptul că, până la urmă, această prevedere foarte importantă din referendum nu a fost transpusă în practică? Credeţi că se aşteaptă să se termine alegerile generale, să se vadă cine iese primar? Cum se vede de la dumneavoastră?

Nicuşor Dan: În primul moment, aici nu am fost aşa de critic cum am fost pe partea de referendum privitoare la buget, care putea să fie transpusă încă de la 1 ianuarie 2025 în bugetul pe 2025.

Reporter: Înţeleg că e un proiect iniţiat de Cătălin Drulă, principala opoziţie a venit de la PNL, din ce înţeleg, PSD-ul a obiectat şi el, dar mai puternic s-a opus PNL-ul şi este şi acesta în aşteptare.

Nicuşor Dan: Da, da. Dar asta putea fi introdusă încă din bugetul pe 2025, că era o chestie foarte clară pe partea de buget. Aici e legitim, dacă tot o să avem un cod al urbanismului, ca această prevedere să înceapă cu codul urbanismului. Şi, într-adevăr, opiniile pe codul urbanismului sunt cele pe care le-aţi spus dumneavoastră, din partea partidelor pe care le-aţi menţionat.

Eu cred totuşi că, o dată în plus, ce s-a întâmplat la alegerile din 2024 a fost un semnal de la oameni că clasa politică nu mai poate să ignore voinţa cetăţenilor. Deci că un referendum, aşa cum a fost votat de oameni, trebuie aplicat întocmai. Bineînţeles că e nevoie de o perioadă în care nişte funcţionari să treacă de la o primărie la alta şase luni, un an de zile, dar nu trei ani de zile.

Şi sunt relativ optimist că clasa politică va înţelege şi va transpune exact cum au spus oamenii. Pentru că problema este că noi am făcut un efort imens de a regulariza. Deci, aşa cum e legea acum, primarul Capitalei îi dă pe 7% din teritoriu, în esenţă pe centrul oraşului. Şi la început, exact aşa cum spuneam, documentaţiile care îmi veneau la semnat erau jumătate un etaj în plus, o distanţă mai aproape de vecini decât ar fi trebuit. Şi noi făceam tot efortul ăsta şi ISC-ul ne amenda că întârziam, pe când alţii ziceau că ei dezvoltă Bucureştiul şi că noi nu suntem capabili să facem dezvoltarea aici, că ei sunt mai dinamici, şi, în timpul ăsta, săreau blocurile în sectoare precum popcornul.

Reporter: La nivelul primăriilor de sector, construcţiile ilegale se făceau aproape cu legea în mână. Erau acele planuri de urbanism zonal (PUZ) prin care se dădeau derogări de la PUG (Planul urbanistic Generaul) - nou PUG nu este încă gata. După aceea se venea şi cu PUD-urile (planurile urbanistice de detaliu), care mai creau şi ele noi portiţe pentru construcţii ilegale.

Ce garanţie aveţi că, după ce se mută toată povestea asta la Primăria Capitalei, nu se vor mai face învârteli, nu se vor mai da şpăgi, nu se vor mai autoriza construcţii?

Nicuşor Dan: Nu am nicio garanţie, dar, în orice caz, e mai simplu să urmăreşti o autoritate decât să urmăreşti şapte autorităţi. Adică, în momentul de faţă, dacă apare un bloc, cine ştie pe unde, un cetăţean normal, care are şi alte treburi, nu ştie dacă e vina primarului general sau a primarului de sector. În momentul acela, toată lumea va şti: a apărut un bloc între case, pe un spaţiu verde, e vina primarului general. Asta va simplifica foarte mult.

Altfel, nicio garanţie. Garanţia este ca Inspectoratul de Stat în Construcţii, prefectul, Parchetul să înceapă în sfârşit să se uite la ilegalităţile din construcţii. Pentru că eu am spus asta când am fost ONG-ist, am spus asta şi când eram primar general şi părea că nu mă ascultă nimeni, că prin PUZ-urile de sector s-au dat cadouri de sute de milioane de euro. Şi îmi asum şi azi ce am spus atunci.

Reporter: S-au dat cadouri de sute de milioane de euro, aceste PUZ-uri erau însă puse pe ordinea de zi de nişte primari de la nişte partide şi votate de nişte consilieri de la nişte partide. Dumneavoastră, ca primar general, pe ce partid sau pe ce partide v-aţi putut baza în Consiliul General? Pe PNL, pe PSD, pe USR, pe cine? Cine v-a sprijinit şi cine vota proiecte?

Nicuşor Dan: În 2020 am candidat, după cum ştiţi, împotriva doamnei Firea şi ăsta a fost unul din punctele, pentru că în ultimii ani de mandat 2018-2020 se dăduseră cele 5 PUZ-uri de sector, toate nenorociri, între timp multe anulate de instanţă.

Şi în 2020 ăsta a fost un punct din agenda cu care am candidat împreună, sprijinit de USR şi PNL: desfiinţăm PUZ-urile de sector. Şi după vreo lună, două de mandat, am venit cu proiect de hotărâre de anulare, s-a transformat în suspendare, am avut acordul atunci USR-PNL, s-a suspendat un an, consilierii mi-au spus: da, dar e periculos pentru că prin PUZ-urile astea se dădeau nişte drepturi pentru nişte dezvoltatori şi noi vrem să fim siguri că chiar e ilegal.

Şi atunci, în hotărârea aia, mi s-a spus: primarul general are obligaţia ca în trei luni din momentul ăsta, ne suspendăm un an, dar în trei luni primarul să vină să facă un raport, să ne arate cu pixul exact care sunt ilegalităţile. După trei luni am venit, am spus: iată, acestea sunt 22 sau 23 de ilegalităţi, vă rog să le anulaţi. Şi n-am mai găsit majoritate.

Reporter: Dar cine a votat şi cine s-a opus?

Nicuşor Dan: USR ar fi vrut, PNL n-ar fi vrut.

Reporter: Haideţi să ajungem şi la alegeri efectiv. Aţi făcut recent o afirmaţie care mie mi-a rămas în minte şi sunt convinsă că nu doar mie. Citez, ca să nu vă pun cuvinte în gură: „Constituţia îmi interzice să spun cum s-au comportat cei doi primari de sector, candidaţi la Primăria Generală, în relaţie cu speculatorii imobiliari.” Este evident că avem doar doi candidaţi care au fost primari, că niciunul dintre cei doi, vorbim de Băluţă şi de Ciucu. Practic, ce ne-aţi spus în mod diplomatic este că aveţi informaţii că ambii edili ar fi cedat presiunii sau intereselor investitorilor imobiliari, sau cel puţin eu aşa citesc.

Şi aş vrea să completez întrebarea.

O investigaţie chiar publicată de SNOOP arată că un dezvoltator imobiliar i-a vândut fratelui lui Băluţă, candidat la Primăria Capitalei, un teren chiar în ziua în care primarul Băluţă a propus aprobarea Planului Urbanistic pentru un bloc de şase etaje al aceluiaşi dezvoltator în Sectorul 4.

Am mai văzut alte acuzaţii şi mai vechi la adresa domnului Băluţă, despre „ghetoul” din Drumul Binelui – Drumul Jilavei. Scandalul deja celebru: blocul din Cimitirul Belu. E linişte în jur, într-adevăr, nu te deranjează vecinii.

Am văzut acuzaţii şi la adresa domnului Ciprian Ciucu. Se vorbeşte în ultima vreme despre blocurile Exigent, despre proiectul Ambasade din strada Timonierului 26, unde, sub pretextul că s-ar construi clădiri pentru ambasade, s-ar face, de fapt, locuinţe.

De partea lor, cei doi primari susţin că sunt atacaţi pe nedrept, pe baza de manipulări, că ei sunt şi ei în luptă cu mafia imobiliară. Domnul Ciucu spunea că are 25 de procese pe rol cu dezvoltatori imobiliari. Domnul Băluţă acuză presiuni din partea aceloraşi dezvoltatori imobiliari, pe motiv că le blochează proiectele.

Am făcut aşa un pic o frescă a ceea ce se întâmplă şi v-aş ruga să clarificaţi afirmaţiile făcute. Cine se luptă cu mafia imobiliară şi cine nu se luptă?

Nicuşor Dan: Da. Cum să spun… este… Am vorbit vreo 20 de ani de Bucureşti şi sunt în situaţia în care Constituţia nu mă lasă să mă… Sunt preşedinte, este o luptă electorală şi nu e corect ca eu să intervin sau să spun lucruri precise despre candidaţi.

Dar ce pot să spun este că ce aţi relatat dumneavoastră este parte din problemă şi că s-a sărit calul la sectoarele din Bucureşti pe relaţia cu mafia imobiliară. Noi am încercat să facem la Primăria Capitalei şi am avut litigii în care dezvoltatori mi-au cerut, mie personal, nu ştiu, 50 de milioane de lei, sume din astea.

Nu a existat o luptă cu dezvoltatori imobiliari, nu a existat o fermitate în aplicarea planului urbanistic general la sectoarele din Bucureşti, ba, dimpotrivă.

Reporter: Ajungem şi la parte din referendum privind reorganizarea financiară a primăriei. Spuneaţi că se putea face mai repede. La ce vă aşteptaţi? Vă aşteptaţi la o deblocare după alegeri? Sau credeţi că şi după alegerile pentru Primăria Capitalei o să se mai împingă puţin povestea?

Nicuşor Dan: Sunt două componente. Una care ţine de Codul Fiscal şi care este, ca să spunem aşa, în care Parlamentul trebuie să fie proactiv şi să schimbe partea de taxe locale. Şi una care ţine de legea bugetului naţional, în care, aşa cum în legea bugetului naţional este o împărţire între judeţe şi comune, este şi o împărţire între Primăria Capitalei şi primăriile de sector. Şi, din nou, avem un referendum. Eu nu o să semnez o lege a bugetului naţional care să ignore un referendum.

Reporter: Am văzut mai mulţi candidaţi la primărie, prezentându-se ca apropiaţii dumneavoastră sau sprijiniţii de dumneavoastră. Ştiţi bine că inclusiv domnul Băluţă, cu care vă certaţi pentru planşeul acela de la Unirii, ne amintim cu toţii scandaluri, poliţie locală, acum mai este susţinătorul dumneavoastră şi vă laudă. Susţineţi pe cineva în mod direct, ca apropiat al dumneavoastră?

Nicuşor Dan: Eu, ca persoană, voi pune ştampila pe cineva. Evident, pentru că e un drept şi o obligaţie, cumva, cetăţenească. Ce vreau să spun eu cu titlul general este că sunt nişte alegeri importante pentru Bucureşti. Deci îndemn oamenii să iasă la vot. Pentru că, cu cât lumea va fi mai pasivă la fenomenul ăsta, cu atât alţii vor decide pentru ei şi poate că unii vor decide mult prea emoţional şi poate că nu va fi grozav pentru Bucureşti. Asta este un lucru pe care pot să-l spun.

Şi al doilea lucru, în calitate de bucureştean şi de om care am luptat câţiva ani pentru oraşul ăsta, cred că oraşul are două probleme mari. Una, că printr-o decizie absolut iresponsabilă de acum 20 de ani, banii s-au luat de la Primăria Capitalei şi s-au dus la sectoare şi, în felul ăsta, n-au fost niciodată bani pentru investiţii reale, serioase: linii de tramvai, preluarea metroului, rezolvarea problemei termoficării şi tocmai din cauza asta oraşul arată mai rău decât arată câteva mari oraşe din România, pentru că acolo a existat o singură primărie care a împărţit banii şi a avut grijă să ducă şi la marea infrastructură. Deci asta este prima problemă.

Şi a doua problemă este relaţia cu mafia imobiliară. În sfârşit, după mulţi ani de bătaie de joc, am reuşit să limităm cât de cât la Primăria Capitalei dezvoltările astea speculative care nenorocesc oraşul şi pentru mine e absolut esenţial să nu câştige alegerile astea cineva care a făcut pactul cu mafia imobiliară, pentru că cine l-a făcut o să-l facă în continuare.

Reporter: Mi-aţi anticipat puţin întrebarea. Un sondaj AtlasIntel publicat de HotNews arată că, dacă alegerile ar fi mâine, Anca Alexandrescu ar putea câştiga Capitala, ceea ce ar duce la o reconfigurare aproape totală a scenei politice, un plus de vizibilitate pentru anumite idei.

Analiştii spun că sunteţi unul din puţinii oameni care ar putea să întoarcă rezultatul, fie printr-un apel la electoratul bucureştean să-l voteze pe candidatul care are şanse să oprească acest lucru, fie printr-o acţiune de mediere între ceilalţi candidaţi pentru a se ajunge la o alianţă în urma negocierilor. Veţi da un astfel de semnal? Ce transmiteţi electoratului? O parte din mesaj l-aţi transmis deja, răspunzând la întrebarea anterioară.

Nicuşor Dan: Mesajul meu este pentru oameni să iasă la vot, să conştientizeze. Bineînţeles că toată lumea este obosită după cinci rânduri de alegeri sau câte am avut, numai că, totuşi, sunt alegeri pentru Primăria Capitalei şi sunt nişte alegeri foarte importante şi pentru Bucureşti, pentru ca Bucureştiul are nevoie de un administrator, şi ca perspectivă generală pentru România. Pentru că modul în care se soluţionează alegerile astea din Bucureşti este simbolic pentru politica naţională din România.

Asta este ce pot eu să spun. Deci, invit pe oameni să iasă la vot şi îmi pare rău că Constituţia nu mă lasă să spun mai mult.

Reporter: Invitaţi oamenii să iasă la vot. Dar mai era o parte a întrebării. Aveţi în plan sau este prea târziu să mai faceţi discuţii cu partidele, astfel încât - am văzut, de exemplu, Vlad Gheorghe că s-a retras în favoarea unui candidat - să se retragă unul dintre candidaţii din primul eşalon, pentru a rămâne un candidat unic al forţelor pro-europene? Credeţi că e tardiv pentru astfel de discuţii?

Nicuşor Dan: Este strict… mi-ar plăcea să fac şi asta, dar nici asta n-am voie să fac şi nu o să o fac. Este atributul strict al partidelor, modul în care îşi desfăşoară campania. Repet, mi-aş dori să avem un primar care să înţeleagă că locul României este în Occident, un primar care să ştie să lucreze cu bani şi un primar care să nu facă pactul cu mafia imobiliară.

Reporter: Ne apropiem de finalul interviului. Dacă mai permiteţi, întrebări foarte scurte care ţin de politică externă, pentru că este apanajul dumneavoastră. Cum ar trebui să se raporteze din punctul dumneavoastră de vedere România la Ungaria? Mai exact la politica lui Viktor Orban. Am remarcat o escaladare a discursului cu accente revizioniste.

În iulie 2025, la lucrurile Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, de exemplu, el afirma că frontiera cu România a fost trasată împotriva voinţei maghiarilor.

Nicuşor Dan: Trebuie să avem o relaţie pragmatică. Românii trebuie să ştie că nu se pune în discuţie vreo formă de revizionism pe chestiunea asta. Punctul de vedere al României este foarte, foarte ferm, constant pe chestiunea asta. Dincolo de asta, suntem împreună în Uniunea Europeană şi în interiorul Uniunii Europene. Trebuie să ne folosim pârghiile astfel încât să contribuim la o direcţie corectă a Uniunii şi să ne vedem şi interesul bine reprezentat.

Reporter: Vizita în SUA? Aveţi noutăţi? S-a avansat cu discuţiile?

Nicuşor Dan: Progresăm. În momentul în care o facem, trebuie să existe un pachet economic consistent la care se discută săptămânile astea şi sunt foarte optimist că o să fie o vizită reuşită.

Reporter: Şi ultima întrebare despre un scenariu care îngrijorează multă lume. Şeful armatei franceze avertiza, în continuare avertizărilor recente făcute de serviciile secrete germane, că Rusia e pregătită să intre în conflict militar direct cu NATO. Ameninţare care s-ar putea concretiza înainte de 2029. E cazul să se teamă românii, sunt la adăpost, ce le transmiteţi?

Nicuşor Dan: Le transmit românilor să fie liniştiţi, pentru că România este membră NATO şi NATO este o alianţă de apărare foarte serioasă, foarte consistentă din perspectivă militară şi care descurajează o formă de agresiune împotriva statelor din ea.

Pe de altă parte, nu putem să nu constatăm că există o punere în discuţie a ordinii mondiale, că vedem o creştere a înarmării pe toate direcţiile şi atunci, pentru a descuraja, oricât de nefericit ar fi, trebuie să creştem cheltuielile pentru înzestrare. România s-a angajat la asta, 3,5 plus 1,5% din PIB până în 2035. O să ne ţinem de cuvânt. Pachetul propus la SAFE acum la sfârşit de noiembrie a fost cu colaborarea multor instituţii, în special a Guvernului, a fost unul foarte consistent şi bun pentru România, pentru a folosi contextul ăsta pentru a creşte industria noastră de apărare, care să exporte şi să dinamizeze nişte zone din România, care se bazau pe tipul acesta de industrie.

Reporter: Vom avea curând un nou ministru al Apărării? Aveţi un nume deja în minte? Au avut loc discuţii?

Nicuşor Dan: Este o discuţie între premier şi partidul USR, care, conform protocolului de la început, dă poziţia asta, şi cred că o să avem destul de curând. În primă fază, domnul ministru interimar Miruţă e o persoană foarte serioasă.