Ion Tăbîrţă: Dodon în Găgăuzia - recunoaştere neoficială a unor tendinţe separatiste în Moldova

Decizia preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, de a participa la celebrarea „Zilei proclamării Republicii Găgăuzia” şi a ”Zilei oraşului Comrat”, este, în opinia analistului politic IDIS „Viitorul”, Ion Tăbîrţă, o greşeală a conducerii statului RM. Ceea ce ar urma să aibă loc în aceste zile la Comrat, ar fi o reinterpretare, de fapt, falsă a evenimentelor care au avut loc în anul 1990.

„Atunci, fostul centru unional a încercat să stopeze valul de renaştere cultural-naţională în republicile unionale prin crearea separatismelor locale pentru a stopa îndepărtarea acestor republici de centru. Unul dintre aceste separatisme locale a fost cel găgăuz”, a declarat expertul de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Ion Tabârţă, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Acesta a ţinut să explice că în august 1990, Găgăuzia şi-a declarat ieşirea de sub controlul administrativ al Chişinăului, declarându-se republică. Cu toate că în 1994, printr-o lege a fost stabilit statul UTA Găgăuzia în structura teritorial administrativă a Republicii Moldova, anumite probleme cu tentă separatistă au rămas. La fel s-a întâmplat şi în regiunea transnistreană la începutul lui septembrie 1990, când Tiraspolul a procedat la fel, însă de separatismul transnistrean nu am scăpat nici până în prezent.

Expertul consideră că prin astfel de comemorări se încearcă marcarea unor sărbători de tip sovietic, fapt ce ar fi în contradicţie totală cu ceea ce a stat la baza apariţiei Republicii Moldova ca stat şi anume „acea renaştere cultural-naţională pe baza românismului”.

„Dacă revenim la preşedintele Dodon şi la comportamentul unui şef de stat, el nu ar fi trebuit să sărbătorească un act care de fapt alimentează separatismul teritorial în Republica Moldova. Este un fel de recunoaştere neoficială a unor tendinţe separatiste pe teritoriul Republicii Moldova”, a specificat Tăbîrţă.

Cu toate că fostul şef de stat Vladimir Voronin ar fi interzis celebrarea aniversării inexistentei republici găgăuze, ulterior, în 2015, ex-prim-ministrul Valeriu Streleţ a participat la controversatele festivităţi, demonstrând încă o dată că anumiţi politicieni de la Chişinău au contribuit la dezbinarea societăţii moldoveneşti. „Fiecare sărbătoare istorică la noi are o dublă interpretare. Ceea ce pentru unii este ziua eliberării, pentru alţii este ziua ocupaţiei. Politicienii au contribuit din plin la acest lucru”, a punctat analistul politic.

Cu toate că şeful statului se declară statalist, continuă totuşi să susţină organizarea unor astfel de evenimente prin simpla sa prezenţă în regiunile separatiste al Moldovei, lucru care nu tocmai ar corespunde statalităţii, ci din contră, ar fi în contrasens cu declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova.

„Mesajele preşedintelui Dodon se pliază mai curând pe interesele Tiraspolului în relaţiile cu Chişinăul şi nu invers. Dumnealui permanent promova o federalizare care subminează rolul centrului administrativ, al Chişinăului. Dacă ne amintim de memorandumul Kozak, Tiraspolul şi Comratul primeau, în cadrul acestui plan de federalizare propus de Moscova, drept de veto, deci puteau influenţa direct politica promovată de Chişinău. Prin politica sa, preşedintele Igor Dodon de fapt subminează şi diluează importanţa Chişinăului în relaţiile cu regiunile, fie că vorbim de Tiraspol, fie de Comrat”, a conchis expertul IDIS „Viitorul”.