Iohannis: Vrem o aprofundare a integrării europene

Preşedintele Iohannis, a susţinut joi, în ajunul participării la summitul Consiliului European de la Bratislava, o declaraţie de presă, în cadrul căreia a declarat că poziţia pe care o va exprima la reuniune este că ţara noastră doreşte o aprofundare a integrării europene, o integrare mai profundă fiind una dintre soluţiile pentru multiplele crize europene.

Şeful statului a reamintit că în pregătirea reuniunii CE a avut discuţii cu mai mulţi lideri europeni, printre care preşedintele Franţei, venit în vizită la Bucureşti, cu Angela Merkel, premierul Belgiei şi premierul luxemburghez - la Berlin - , precum şi o convorbire telefonică cu Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

"În cadrul acestor întâlniri, am discutat numeroase chestiuni legate de viitorul Uniunii Europene şi de modul în care funcţionează Uniunea Europeană. Este foarte important ca în cadrul întâlnirii de la Bratislava să facem o evaluare a stării Uniunii Europene şi să discutăm despre obiectivele Uniunii pe termen mediu dar şi pe termen lung.

Aceste lucruri nu se pot lămurii într-o zi, într-o singură întâlnire dar este un proces de reflecţie, este un proces care, cu siguranţă va porni elaborarea unei strategii care credem noi că poate fi finalizată până în martie 2017, când se va aniversa, la Roma, prima semnare a Tratatului de la Roma care s-a petrecut acum 60 de ani şi de unde a pornit practic Uniunea Europeană", a declarat Iohannis.

Iohannis a adăugat că "rezultatele acestui proces de reflecţie aprofundată cu privire la viitorul Uniunii Europene trebuie să fie o Uniune orientată spre rezultate pragmatice şi coerente, o Uniune flexibilă şi în mod clar, o Uniune mai apropiată de cetăţenii săi, mai apropiată de cetăţenii europeni" şi a opinat că trebuie depăşit actualul imobilism existent în cadrul proiectului european.

"Trebuie să recâştigăm un impuls politic, trebuie să redăm proiectului european credibilitate, credibilitatea internă, trebuie să aducem Uniunea mai aproape de europeni dar şi credibilitatea externă. Uniunea Europeană se consideră şi este unul din marii actori globali dar, aflăm de la lideri cu care discutăm că şi la întâlnirile care au loc în altă parte, lumea îşi pune întrebări despre relevanţa Uniunii Europene în viitor, întrebări despre felul în care Uniunea Europeană răspunde crizelor şi întrebărilor. Este foarte important, după părerea mea, să evităm fragmentarea Uniunii Europene", a precizat preşedintele.

"Trebuie să ne concentrăm pe demersuri, pe proiecte, pe abordări care ne unesc şi nu pe acelea care aprofundează diviziunea, care se poate constata în multe situaţii, diviziunea Est -Vest, respectiv diviziunea Nord - Sud. Aceste falii nu sunt bune pentru Uniune. Ele nu permit o dezvoltare coerentă a Uniunii. Aceste linii de acţiune cred că trebuie să se axeze pe patru lucruri, primul fiind concentrarea pe acele dosare care stimulează coeziunea, evitarea dosarelor care duc la o aprofundare a divizării. Doi - şi foarte important - menţinerea realizărilor cheie ale Uniunii Europene, şi aici, evident, este vorba de libertăţile fundamentale şi de piaţă internă comună, piaţa unică cu cele patru libertăţi, dar şi zona Schengen, zona euro.

În al treilea rând, cred că trebuie să fim foarte oneşti şi să ne concentrăm pe creşterea transparenţei şi a legitimităţii instituţiilor europene. Auzim de foarte multe ori, la întâlniri cu alegători, la întâlniri cu experţi, la întâlniri cu alţi politicieni, întrebări legate de felul în care acţionează instituţiile europene, de felul în care se poate înţelege ce se întâmplă în cadrul unui proces european. Aceste lucruri trebuie mult mai bine explicate, mult mai bine clarificate. Şi în fine, al patrulea lucru: comunicarea. Constatăm foarte des că la Bruxelles vin lideri naţionali şi toţi vorbesc de bine despre Uniunea Europeană, despre viitorul ei, despre ce trebuie să facem noi ca să funcţioneze. Aceeaşi lideri merg acasă şi încep să aibă un discurs exact opus, acuză Uniunea Europeană, pentru toate greşelile care de fapt se fac în plan naţional, pentru toate eşecurile pe care fiecare le are la el acasă. Aşa nu se poate! Este nevoie de o comunicare serioasă, este nevoie de o comunicare credibilă şi este nevoie de o comunicare intensă. Atât cetăţenii europeni au nevoie de o astfel de comunicare, cât şi partenerii externi. Rezultatul acestui discurs duplicitar este ascensiunea partidelor populiste şi extremiste şi a partidelor eurosceptice, ori toţi aceştia nu vor veni cu soluţii pentru Uniunea Europeană, dimpotrivă", a adăugat Iohannis.

Şeful statului a precizat că poziţia României pe care o va exprima la summit este că: vrem o aprofundare a integrării europene, vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene şi credem că o integrare mai profundă este una din soluţiile pentru multiplele crize europene.

La Bratislava voi susţine că priorităţile noastre, ale Uniunii Europene, priorităţile noastre strategice trebuie să fie securitatea internă şi securitatea externă a Uniunii Europene, creşterea economică, crearea de locuri de muncă în special pentru tineri - avem un şomaj mult prea mare în rândul tinerilor la nivelul Uniunii - şi consolidarea pieţei interne a Uniunii.", a mai declarat şeful statului.

Iohannis a ţinut să precizeze că, în contextul atacurilor teroriste de care a avut parte Europa, a crizei migraţiei, trebuie acordată o atenţie specială protecţiei cetăţenilor europeni şi protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.

Întrebări din partea presei:

Jurnalist: „Dumneavoastră spuneţi că ţara noastră vrea o adâncire a procesului de integrare. Sunt voci, însă, care spun că acest lucru ar putea duce la o federalizare a Uniunii Europene, iar asta ar însemna o putere mai scăzută pentru parlamente, pentru ţări, o suveranitate mai scăzută. Cum împăcaţi curentele şi ce veţi cere mai clar, mai multă putere pentru Bucureşti sau la Bruxelles?”

Klaus Iohannis: „Este o discuţie care se poartă de multă lume şi de mult timp. În termeni mai de specialitate, discuţia este federalizare versus suveranitate. În realitate, cred că aceasta este o temă falsă, şi, după cum a formulat foarte bine un coleg de al meu, nu este cazul să discutăm în continuare, relativ steril, federalizare versus suveranitate, cred că este cazul să discutăm despre o Europa mai bună. Sunt aspecte care pot fi lămurite şi ele ţin de ce am menţionat anterior, de transparentizarea şi legitimizarea instituţiilor europene. Cu siguranţă, în unele situaţii este nevoie de a lăsa anumite chestiuni în responsabilitatea politicienilor naţionali, şi e bine aşa, este în baza unui principiu care se numeşte al subsidiarităţii, dar în alte situaţii este bine pentru toată lumea că împreună să fie luate decizii şi să fie creată o comandă unică, pentru a permite o abordare unitară.”

Jurnalist: „În acest context al unei Românii şi mai profund integrate în Uniunea Europeană, în ce stadiu este ţara noastră vizavi de aderarea la zona euro? S-a mai discutat despre acest subiect, au fost şi consultări în urmă cu ceva timp aici, la Palatul Cotroceni.”

Klaus Iohannis: „Iniţial, s-a vehiculat ca şi termen de integrare în zona euro 2019. A fost un termen înaintat atunci, prea optimist, aş spune chiar nerealist. 2019 este exclus pentru noi. Dar România are în continuare acest obiectiv strategic de aderare la zona euro. Când se va întâmpla acest lucru trebuie să stabilească în primul rând specialiştii care pot evalua în ce măsură România îndeplineşte criteriile, în ce măsură este, realmente, pregătită economia românească, fiindcă o aderare care se produce prea repede poate să fie în detrimentul economiei româneşti şi acest lucru evident că nu este de dorit. Nu avem o ţintă fixată.”

Jurnalist: „Imediat după referendumul din Marea Britanie i-aţi solicitat Premierului Dacian Cioloş să vă aducă o analiză cu privire la modul în care Brexit-ul ar afecta economia românească. Au ajuns astfel de analize pe masa dumneavoastră, din partea Guvernului?”

Klaus Iohannis: „Da, sigur. Le-am şi comentat la vremea respectivă. Atunci, într-un timp destul de scurt, Guvernul a întocmit un material pe care l-am discutat atunci şi am şi prezentat public, la momentul respectiv, primele concluzii. Ele sunt bune pentru noi. Brexit-ul nu creează dificultăţi majore pentru România, dar este posibil să apară anumite oportunităţi.”

Jurnalist: „Credeţi că am putea privi Brexit-ul că o oportunitate pentru dezvoltarea unor relaţii economice, de pildă, cu Marea Britanie mai intense decât până acum, când eram în cadrul Uniunii Europene?”

Klaus Iohannis: „Acum, Brexit-ul, în esenţă, este un eveniment trist. E trist dacă un membru al Uniunii Europene hotărăşte să plece. Că în acest context este posibil ca sectorial să apară dezvoltări pozitive, e la fel de adevărat, dar nu cred că este cazul să privim Brexit-ul ca pe un eveniment care este unul pozitiv în spaţiul european.”

Jurnalist: „La orice negociere, se pleacă cu o marjă de compromis. Asupra căror puncte nu există compromis pentru România în negocierile cu Marea Britanie post-Brexit? Şi încă o scurtă întrebare, dacă se poate: ce înseamnă ca instituţiile europene să capete mai multă legitimitate? Pentru că ele, în momentul acesta, funcţionează în baza unor tratate. Cum vor căpăta mai multă legitimitate? Mulţumesc!”

Klaus Iohannis: „Despre Brexit nu se va negocia bilateral până când Marea Britanie nu părăseşte efectiv blocul comunitar. Deci avem aici în faţa un proces care cu siguranţă va dura ani de zile. Condiţiile Brexitului nu vor fi negociate de fiecare ţară membră a Uniunii în parte, ci va exista o negociere a celor 27 şi, de cealaltă parte, a Marii Britanii. Pentru noi sunt o serie de chestiuni unde nu suntem dispuşi să facem compromisuri. Este vorba, evident, despre libertatea de mişcare a forţei de muncă şi despre drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie. Aceste chestiuni sunt foarte sensibile pentru noi şi vom avea foarte mare grijă ce se discută în aceste chestiuni. Legitimitatea unei instituţii nu rezidă doar din statutul legal sau juridic al acelei instituţii, ci, în spaţiul politic, rezultă şi din felul în care este percepută şi acceptată de cetăţeni. Şi cred că aici este nevoie de o îmbunătăţire netă. Foarte mulţi cetăţeni europeni consideră că instituţiile europene sunt prea mari, prea imobile, prea birocratice şi rezolvă prea puţine probleme. Încă o dată: asta este o percepţie. Această percepţie trebuie să se schimbe. Or, pentru asta este, evident, nevoie nu doar de o comunicare mai bună, ci şi de o schimbare a felului în care instituţiile europene acţionează şi decid.”

Jurnalist: „Aţi vorbit de o Uniune Europeană bazată pe mai multă coeziune. Ar putea fi România parte a acestei Uniuni Europene cu legături mai strânse în afara Schengen? Şi dacă această coeziune mai mare a Uniunii Europene ar implica şi anumite costuri suplimentare pentru România, fie ele din punct de vedere economic, fie ele din punct de vedere cultural, de identitate, de suveranitate.

Klaus Iohannis: „În chestiunea integrării aprofundate - aşa am numit-o - a României în Uniunea Europeană sunt două priorităţi strategice: integrarea în zona euro şi integrarea în Spaţiul Schengen. Acestea sunt zonele de nucleu dur, dacă pot să mă exprim aşa, ale Uniunii Europene. Şi, da, noi dorim să intrăm şi într-una, şi într-alta. Teoretic şi practic, se poate rămâne membru şi fără a fi în zona Schengen, şi fără a fi în zona euro. Însă pentru România opţiunea este clară: vrem să fim în nucleul Uniunii, deci şi în Spaţiul Schengen, şi în zona euro.”

Jurnalist: „Şi vizavi de costuri?”

Klaus Iohannis: „Costuri? Eu cred că aici vorbim mai bine de oportunităţi. Costurile sunt că trebuie să ne străduim un pic mai tare, să muncim un pic mai mult.”

Jurnalist: „Şi aţi spus că pentru intrarea în zona euro nu avem încă un termen. Pentru intrarea în zona Schengen, putem să ne aşteptăm la un anumit an în care am putea face acest lucru?”

Klaus Iohannis: „Eu cred că putem să ne aşteptăm la un progres în mai mulţi paşi.”