Iohannis: Este necesară decuplarea clientelei de orice fel de la banul public

România are nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, iar pentru asta este necesară consecvenţă pe calea reformelor, transparenţă şi simplificare fiscală, precum şi decuplarea clientelei de orice fel de la banul public, prin eliminarea corupţiei şi reducerea birocraţiei, a atras atenţia preşedintele Klaus Iohannis la evenimentul de lansare în dezbatere publică a documentului strategic "România competitivă: un proiect pentru o creştere economică sustenabilă".

"Salut faptul că, astăzi, Guvernul pune în dezbatere un proiect care poate deveni foarte important pentru dezvoltarea economică a României în următorii ani. România puternică pe care dorim să o construim presupune valorificarea avantajelor competitive de care dispunem. Iar aici nu este vorba doar despre economie, ci despre oportunităţile României ca ţară, în plan regional şi în plan european.

În acest sens, solicit Guvernului să întregească strategiile şi politicile economice cu dimensiunea europeană necesară actualului context. Suntem într-un moment care conjugă trei etape esenţiale pentru evoluţia noastră. România de astăzi a depăşit succesiv tranziţia, aderarea europeană şi criza economică, fiecare din aceste etape având provocările lor specifice. De aceea, aşa cum am spus în mai multe rânduri, România are nevoie acum de un nou model de dezvoltare economică.

Ştim cu toţii, în România s-au făcut strategii, de toate felurile, dar multe au rămas pe hârtie, în diverse sertare, de obicei guvernamentale. Însă aici mă refer la mai mult decât o listă de măsuri economice, aici mă refer la măsuri care pot contura – sau nu, depinde cum o abordăm – o strategie. Mă refer la un model de dezvoltare la care România, acum, este obligată să se gândească", a precizat Iohannis.

Preşedintele a agreat deja, în cadrul consultărilor de ieri cu liderii partidelor politice, cu Guvernul şi Banca Naţională, că este mai oportun ca niciodată, la aproape un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană, să lucrăm la un proiect de ţară post-aderare, prin care să definim ambiţiile de progres ale României în cadrul construcţiei europene.

"În plan economic, avem nevoie de o viziune sănătoasă, una pe termen lung, care să aducă românilor prosperitate durabilă. Să nu uităm lecţia dureroasă a crizei recente, anume că prosperitatea odată obţinută se poate pierde uşor. De aceea avem nevoie de creştere economică sustenabilă, pentru care trebuie să consolidăm încrederea în instituţiile şi în politicile economice, astfel încât ceea ce construim să fie durabil", a subliniat Iohannis.

Avem nevoie de o guvernare responsabilă

"Este important să gândim în perspectivă şi să facem pe termen scurt ceea ce ştim că poate fi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, care să treacă dincolo de termenul scurt şi latura cantitativă, în favoarea termenului lung şi a abordărilor calitative. Aceasta înseamnă consecvenţă pe calea reformelor, transparenţă şi simplificare fiscală, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public, prin eliminarea corupţiei şi reducerea birocraţiei.

Un nou model de dezvoltare trebuie să înceapă, în esenţă, cu regândirea profundă a relaţiei dintre stat şi cetăţean. A fi cetăţean nu înseamnă doar a avea obligaţii fiscale către stat, ci a avea şi dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficienţă în cheltuirea banului public, adică bună guvernare.

Cred că o bună guvernare este aceea care susţine performanţa, stimulează producţia şi competitivitatea economică, pentru a avea efecte certe în planul economiei reale, pentru a ridica valoarea adăugată şi productivitatea. Prin noi înşine – prin seriozitate, viziune şi consecvenţă – putem să construim un viitor mai bun.

Este timpul să trecem dincolo de măsurile facile, fie ele fiscale sau monetare, adesea conjuncturale şi cu beneficii doar temporare. De aceea sunt importante reformele reale, pentru a ne consolida potenţialul economic. Avem nevoie de o economie sănătoasă, care să nu stea un an în exporturi, un an în consum, şi altădată în diverse alocări bugetare motivate electoral. Ca dovadă de responsabilitate, trebuie să gândim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale."

Situaţia economică a României

"România are un tablou macroeconomic bun, cu prognoze de creştere economică favorabile, de circa 4% anual, în condiţii de stabilitate monetară şi financiară. Este însă important să extindem premisele sustenabilităţii, pentru a avea o creştere economică sănătoasă şi durabilă.

Am traversat o criză economică severă, iar România încă stă confortabil, cu o datorie publică aflată sub 40% din PIB. Cu toate acestea, să nu acredităm dezvoltarea pe datorie, care poate deveni oricând nesustenabilă, şi nici să neglijăm, din acest punct de vedere, povara deficitelor bugetare.

Sunt de părere că este esenţială revigorarea investiţiilor, în condiţiile în care sectorul privat se găseşte în plin proces de recâştigare a încrederii economice. La nivel guvernamental, însă, este prioritară întărirea capacităţii administrative în privinţa investiţiilor publice, a căror execuţie bugetară a fost, în ultimii ani, nefiresc de precară.

Totodată, trebuie să recuperăm restanţele în materie de accesare a fondurilor europene, adică să normalizăm suportul financiar european. Prin cota unică, România este astăzi competitivă fiscal. Este un avantaj important pe care merită să îl păstrăm, nu doar pentru a spori atragerea de investiţii străine, ci pentru a susţine şi capitalul românesc.

Avem nevoie de politici pro-piaţă, care să încurajeze capitalul românesc, pentru ca întreprinzătorii români să consolideze clasa de mijloc şi să devină vector de schimbare. Am arătat, în mai multe rânduri, de ce competitivitatea se bazează pe calitatea instituţională a mediului de afaceri. Nu doar nivelul impozitelor contează, ci şi povara birocraţiei, a corupţiei, predictibilitatea legislativă, timpul şi costurile cu avize şi autorizaţii. Politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de soluţii concrete, care să aducă transparenţă şi predictibilitate."

Direcţiile strategice ale "României competitive"

"Direcţiile strategice ale "României competitive" necesită dezbateri şi consens. De aceea, mai importante decât prezentările de astăzi sunt ideile care se vor cristaliza în perioada următoare, în cadrul dezbaterilor pe care le-aţi prefigurat.

M-aş bucura ca la acest demers să participe cât mai mulţi specialişti – economişti, reprezentanţi ai mediului universitar, societatea civilă, partidele politice, care să spună lucrurilor pe nume, să identifice probleme, să găsească soluţii şi să responsabilizeze decidenţii şi clasa politică.

Vorbim adesea despre marile priorităţi pentru România. Dar cum anume vom atinge aceste priorităţi? Prin ce măsuri, politici şi decizii guvernamentale? Acestor întrebări sunteţi datori să le răspundeţi concret şi imediat. De exemplu, spunem că infrastructura de transport este o prioritate zero, un activ economic la care toţi marii investitori se uită atunci când caută noi direcţii de investiţii.

Avem nevoie de conectarea reală a regiunilor de dezvoltare, de deschidere facilă către pieţele externe. Energia este o sursă autentică de avantaj competitiv pentru România. Suntem pe locul 3 în topul independenţei energetice la nivelul Uniunii Europene. În acelaşi timp, România poate dobândi un rol cheie în planul securităţii regionale, dincolo de importanţă economică aparte a balanţei energetice.

Educaţia este, de asemenea, un pilon fundamental pentru dezvoltarea României. Ca Preşedinte, am considerat educaţia ca prioritate naţională şi am inclus-o în Strategia Naţională de Apărare, iar în prezent derulăm dezbateri în cadrul proiectului "România educată". Ca fost profesor, îmi doresc ca sistemul nostru educaţional să fie adaptat la nevoile reale ale economiei, pentru a crea puntea necesară, pragmatică, dintre şcoală şi viaţa profesională, adică piaţa muncii.

Sunt ferm convins că merită să acordăm o atenţie specială agriculturii şi fermierilor români. În ultimii 20 de ani, ponderea agriculturii în PIB a scăzut continuu, de la circa 18% în 1995 la 4-5% în ultimii ani. Avem un potenţial agricol imens, dar agricultura noastră este încă la discreţia condiţiilor meteo. Deşi spunem că am încheiat tranziţia la economia de piaţă, regimul de proprietate funciară este încă un şantier, care se mişcă lent şi care nu şi-a găsit direcţia, indiferent de cei s-au succedat la guvernare.

România puternică este o "Românie competitivă", o Românie europeană. Cred că potenţialul european poate ieşi întărit din provocările cu care se confruntă în prezent, iar România îşi poate asuma un rol activ şi constructiv. Trebuie însă să înţelegem cu toţii, ca ţări membre ale Uniunii, că împreună ne va fi mai bine decât separat.

Tocmai de aceea, dezvoltarea României de mâine trebuie privită şi ca direcţie de strategie europeană. Este important să ne pregătim cât mai bine, pentru a putea fructifica adâncirea integrării europene, inclusiv prin apartenenţa la zona euro. Noi suntem cei care trebuie să definim clar ce anume dorim şi unde vrem să ajungem. Sper ca dezbaterile dumneavoastră să înceapă de aici, pentru că odată stabilită direcţia, consensul sporeşte viteza modernizării României."