Iohannis îi spulberă visul lui Isărescu de a conduce un adevărat CSAT în domeniul financiar

Preşedintele Klaus Iohannis a respins înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială - instituţie care, sub conducerea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, ar fi urmat să beneficieze de un adevărat drept de veto asupra deciziilor luate în domeniul financiar.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Eugen Horoiu / Epoch Times România)

Ajunsă pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, Legea privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional - care prevedea înfiinţarea unui controversat organism ce ar fi avut rolul să menţină stabilitatea financiară a ţării, un adevărat CSAT în domeniul financiar cum l-au descris unii - a fost trimisă înapoi în Parlament spre reexaminare.

Concret, legea respinsă de Iohannis prevedea crearea unei entităţi cu atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional - Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

Este vorba despre o structură de cooperare interinstituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern, al cărui obiectiv fundamental este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

"Faţă de conţinutul normativ, considerăm însă, că unele dintre dispoziţiile Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament", a subliniat Klaus Iohannis.

Pe vremea când discuţiile pe această temă erau în plină desfăşurare, consilierul de strategie al guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, declara că "acest consiliu va fi un fel de consiliu al înţelepţilor - aici se vor emite opinii, analize, vor fi atenţionate supravegherile de la BNR şi de la ASF".

"Va fi un consiliu care să analizeze sistemul bancar şi sistemul de asigurări, astfel încât să fie o analiză de ansamblu şi un sistem de recomandări pentru factorii de decizie", preciza atunci oficialul BNR.

Un adevărat CSAT în domeniul financiar - "Recomandări" obligatorii pentru BNR, ASF şi Guvern

Pentru implementarea la nivel naţional a măsurilor necesare în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială emite recomandări adresate Guvernului, în vederea iniţierii, în condiţiile legii, a unor proiecte legislative precum şi recomandări şi avertizări adresate Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Atât în sistemul normativ român, cât şi în cel european, recomandarea este un act care nu generează obligativitate, însă, prin excepţie de la această concepţie, legea respinsă de Iohannis prevede "obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor şi avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a întreprinde acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi".

Totodată, potrivit aceluiaşi text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri.

"Or, în condiţiile în care noţiunea de "justificare corespunzătoare" nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înţelege clar pe baza căror criterii stabileşte Comitetul dacă explicaţiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate.

Introducerea sintagmei "trebuie […], inclusiv emiterea de reglementări" în conţinutul normativ - care induce ideea obligativităţii promovării de către Guvern a unor acte normative - poate duce şi la concluzia că aceste dispoziţii aduc atingere atribuţiei de exercitare liberă a iniţiativei legislative de către Guvern, astfel cum este aceasta consacrată în Constituţie", a arătat Iohannis.

Deşi prevederile legate de obligativitatea pentru destinatari a recomandărilor şi avertizărilor emise de respectivul Comitet reiau dispoziţiile uneia dintre Recomandările europene implementate, Iohannis a semnalat că, în sistemul constituţional român, Guvernul răspunde politic în solidar numai în faţa Parlamentului, nefiind obligat să răspundă în faţa niciunei alte autorităţi sau entităţi publice sau private.

Din aceste motive, preşedintele apreciază că norma nu este suficient de clar formulată, fiind lipsită de previzibilitate. În consecinţă, consideră că se impune o reanalizare a acesteia astfel încât să fie asigurată atât efectivitatea deciziilor Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, în condiţiile normelor europene aplicabile, cât şi respectarea rolului Guvernului, consacrat la nivel constituţional, de realizare a politicii interne şi externe a ţării şi de conducere generală a administraţiei publice.

Referitor la recomandările şi avertizările Comitetului, şeful statului consideră că se impune o reanalizare a acestora şi sub aspectul publicităţii lor în contextul în care legea transmisă la promulgare prevede că recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare.

"Fără a pune în discuţie raţiunile avute în vedere de legiuitor la instituirea unei asemenea norme, considerăm că în situaţia în care noţiunea de stabilitate financiară nu este definită în cuprinsul legii, această prevedere ar trebui revăzută sub cel puţin două aspecte. Primul aspect vizează necesitatea înscrierii în text a unor criterii ori condiţii obiective care să justifice lipsa publicării unor asemenea acte (ceea ce ar însemna că regula ar fi cea a publicităţii, iar excepţia, caracterul nepublic). Chiar şi în aceste condiţii, în care norma nu descrie suficient de clar ipotezele avute în vedere, apreciem ca şi alte autorităţi publice pot fi interesate de conţinutul acestora.

Astfel, cel de al doilea aspect de analiză a acestei norme ar trebui să aibă în vedere necesitatea comunicării recomandărilor şi avertizărilor (indiferent de caracterul acestora) şi unor subiecte de drept care, prin natura competenţelor lor, pot fi puse în situaţia de a lua decizii fără o completă informare (Parlamentul - în situaţia în care dezbate un proiect de lege; Preşedintele României, în situaţia reprezentării României, a încheierii unui tratat în numele României ori chiar a promulgării unei legi elaborate ca urmare a unei asemenea recomandări sau avertizări).

În plus, considerăm că se impune şi o reanalizare a dispoziţiilor sub aspectul instituirii unui termen concret în care recomandările sau avertizările Comitetului se publică, simpla reluare a normei din Recomandarea europeană implementată (care prevede că publicarea se face în timp util) generând lipsă de previzibilitate în ordinea juridică internă", mai afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.

Membrii supra-structurii beneficiază de un nou tip de imunitate

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială este format din Consiliul general, Comisia tehnică privind riscul sistemic, Comisia tehnică privind gestiunea crizelor financiare şi Secretariatul.

Dacă în ceea ce priveşte Consiliul general şi respectiv Secretariatul, legea prevăd atât componenţa, cât şi atribuţiile acestora, în ceea ce priveşte cele două comisii tehnice, legea le stabileşte numai atribuţiile, fără a cuprinde vreo referire cu privire la componenţă.

Din această perspectivă, Iohannis atrage atenţia că se impune completarea legii întrucât un asemenea aspect nu poate fi acoperit prin regulamentul intern al Comitetului.

În ceea ce priveşte componenţa Consiliului general, legea instituie posibilitatea înlocuirii membrilor lui cu persoane împuternicite de aceştia, în condiţiile în care înlocuirea este justificată de motive obiective. Preşedintele apreciază că această prevedere este de natură să genereze incertitudine juridică în aplicarea normei, fiind necesar să se precizeze care sunt condiţiile concrete ce pot duce la înlocuirea unui membru titular, precum şi criteriile ce trebuie îndeplinite de persoana delegată.

Tot legat de componenţa Consiliului general, Iohannis semnalează şi faptul că soluţia pentru care a optat legiuitorul oferă ex-ante majoritatea necesară adoptării deciziilor uneia dintre autorităţile participante în cadrul Comitetului (BNR), situaţie în care rolul decizional al celorlalte autorităţi în cadrul acestui Comitet poate fi pus sub semnul întrebării.

Concret, consiliul este format din nouă membri - cinci de la BNR, doi de la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi doi de la Guvern - iar deciziile sale sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, în caz de egalitate de voturi, preşedintele are vot decisiv.

Mai mult, legea transmisă la promulgare exonerează de răspundere civilă şi penală persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă.

În opinia lui Iohannis, prin acest mod de reglementare se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, imunitate ce excede cadrul constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne.

"Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional", a concluzionat Iohannis.