Dosarul Revoluţiei, amânat din nou. Înalta Curte dă un alt termen (Video)

Zeci de revoluţionari şi urmaşi ai eroilor lui decembrie '89 au fost prezenţi vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a avut loc un nou termen în dosarul vizând plângerile lor faţă de închiderea dosarului Revoluţiei.

Spre nemulţumirea celor prezenţi, judecătoarea a dispus o nouă amânare, anunţând un nou termen, respectiv data de 16 mai.

"Este aceeaşi atitudine de tergiversare, se dă termen pentru data de 16 mai, aşteaptă să vină ziua de luni, 11 mai, când va fi trimisă pentru confirmare rezoluţia procurorului general Bogdan Licu. Este aceeaşi lipsă de curaj, aceeaşi tergiversare!", a acuzat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş.

Mărieş a mai precizat că în această săptămână a primit o adresă de la secţia parchetelor militare care anunţă că va sesiza DNA-ul în legătură cu aspecte legate de modul în care a fost instrumentat dosarul.

"În dosarul Revoluţiei judecătoarea Cerbu a spus că Asociaţia nu mai este parte în dosar. Sigur, că am rămas interzişi, dosarul redeschis în baza deciziei CEDO, a Asociaţiei după care Asociaţia nu mai este parte din proces. Am făcut plângere şi am întrebat: dacă nu suntem parte din dosar şi aţi disipat informaţii din dosar, chemându-ne la audieri, dându-ne dosarul integral, cineva trebuie să răspundă. Ori cei care au dat soluţia că Asociaţia nu este parte din dosar trebuie să plece la CSM, la comisia de procurori pentru a fi judecaţi că au dat o soluţie aberantă, ori ceilalţi care ne-au chemat şi ne-au dat informaţii din dosar să se ducă la DNA, pentru că e o faptă foarte gravă!", a declarat Mărieş.

Reamintim că, în octombrie 2015, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei.

În motivarea deciziei, procurorii au afirmat că "persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat", iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioada a fost "caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos".

Procurorii au mai susţinut că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc., iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii "nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare" etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa "netipice" cum sunt.

Revoltaţi de clasarea dosarului Revoluţiei, toţi membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 Decembrie s-a adresat Înaltei Curţi cerând redeschiderea dosarului. Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Teodor Mărieş, la ÎCCJ au fost depuse circa 300 de plângeri.

Nemulţumit de cum merg lucrurile la ICCJ, în data de 22 februarie, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a depus o nouă plângere la Parchet împotriva rezoluţiei de clasare iar marţi, 5 aprilie 2016, procurorul general interimar Bogdan Licu, a anunţat că va cere dosarul Revoluţiei de la Înalta Curte, pentru a-l reanaliza.