Ioan Stanomir: „Există o continuitate între acuzarea Occidentului de către Ceauşescu şi reacţiile violente ale unor politicieni români faţă de UE”

La dezbaterea prilejuită de lansarea cărţii ”Les doctrines internationalistes durant le communisme reel en Europe” a judecătorului constituţional Iulia Motoc, au participat şi şeful SIE, Teodor Meleşcanu, specialist în drept internaţional, cât şi europarlamentarul Cristian Preda şi profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir.

Toţi vorbitorii au susţinut importanţa studierii marxismului pentru înţelegerea comunismului şi introducerea acestuia în curricula Facultăţii de Ştiinţe Politice. Autoarea volumului, Iulia Motoc, a subliniat că mulţi dintre specialiştii pe plan internaţional în marxism sunt români, precum Lavinia Stan sau Vladmir Tismăneanu.

Profesorul Teodor Meleşcanu şi-a amintit că a învăţat dreptul internaţional după un manual unic pentru toate facultăţile din Europa de Est. În opinia sa, volumul coordonat de Iulia Motoc este ”important pentru evitarea perpetuării clişeelor în transmiterea cunoştinţelor noastre în acest domeniu”. Meleşcanu a mai subliniat că marxismul avea o abordare foarte structurată şi logică a dreptului internaţional, iar dreptul făcea parte din suprastructură. Dreptul internaţional din timpul marxismului dădea o mare importanţă statelor ca subiecte de drept internaţional public. În fapt acestea erau singurele subiecte recunoscute, iar cetăţenii nu beneficiau de acesta. O altă caracteristică era principiul non-ingerinţei în afacerile interne ale unui stat. Profesorul Cristian Preda a afirmat că această doctrină a nonintervenţiei duce în prezent la incapacitatea ONU de a funcţiona, deoarece China şi Rusia blochează prin veto orice implicare militară în Siria sau Mali.

Preda a reamintit că el a editat Manifestul Partidului Comunist în anii 90 pentru ca “acesta trebuie studiat atunci când faci cercetări despre comunism, indiferent dacă-l abordezi din perspectiva dreptului, a literaturii sau a altor domenii”.

La rândul său, profesorul de drept constituţional Ioan Stanomir a susţinut că este interesant să pui faţă în faţă modul cum defineau comuniştii suveranitatea, autodeterminarea şi alţi termeni şi cum le definim astăzi. În opinia sa, gândirea lui Nicolae Ceauşescu în legătură cu politica externă nu poate fi ignorată atunci când studiezi comunismul. ”Ceauşescu visa să devină lider al ţărilor comuniste şi non-aliniate”, susţine el. Stanomir vede o linie de continuitate între acuzarea Occidentului de către Ceauşescu şi ”reacţiile violente ale unor politicieni români faţă de UE şi de Occident”. În ciuda acestei filiaţii ideologice, profesorul de drept constituţional se arată optimist. ”Cred în universalitatea drepturilor fundamentale şi a democraţiei. Nimeni nu a crezut în democratizarea Japoniei şi totuşi ea a avut loc. Taiwanul şi Coreea de Sud sunt alte exemple de ţări care au făcut progrese foarte mari”, a afirmat Stanomir.

Şi Iulia Motoc a vorbit despre ”derivele de la democraţie şi statul de drept din prezent”, care arată nevoia ca UE să aibă un control asupra statelor membre. ”Este prea târziu să impui un Mecanism de Verificare şi Cooperare în ţări precum Polonia, Cehia sau Ungaria, deşi şi ele au probleme cu justiţia şi în alte domenii”, a mai subliniat Motoc. În opinia ei, UE n-a pus destul accent pe statul de drept în criteriile de la Copenhaga. În schimb, europarlamentarul Cristian Preda consideră că democraţia şi statul de drept rămân imperfecte în statele postcomuniste atâta vreme cât persistă inegalităţile mari.