Investigaţie TV8: Instituţiile statului au modificat legislaţia, creând condiţii pentru furtul miliardului

Deşi candidează la alegerile parlamentare din 24 februarie din Republica Moldova pe circumscripţia Orhei, în prezent dosarul lui Ilan Şor se află în instanţa de apel după ce a fost condamnat de prima instanţă la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, fiind principalul suspect în „furtul miliardului”. Mai mult decât atât, timp de 11 luni, la Curtea de Apel au fost numite şapte şedinţe de judecată amânate din diferite motive.

În toată această perioadă de când este anchetat penal şi deja condamnat, cariera lui Ilan Şor a fost mereu în ascensiune, iar acesta s-a aflat într-un loc de detenţie preventivă doar 42 de zile.

„Timp de patru ani, până în ziua primei garanţii acordate de Guvernul Leancă, deputaţi, miniştri, judecători de la Curtea Constituţională şi până la instanţele de fond, au modificat şi suspendat legi şi regulamente, care în cele din urmă au condus la crearea unui coridor verde pentru furt”, se arată într-o investigaţie prezentată im cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Un rol foarte important în furtul miliardului l-au jucat instituţiile de stat care potrivit investigaţiei, au deschis portiţe legale şi au oferit undă verde pentru acordarea creditelor frauduloase de miliarde de lei, iar apoi au creat condiţii legale pentru a acoperi găurile financiare din bugetul de stat.

Potrivit companiei de audit şi investigaţii Kroll, totul ar fi început odată cu preluarea controlului asupra celor trei bănci moldoveneşti, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank de către persoane şi companii apropiate omului de afaceri Ilan Şor, mai exact cu creditele care nu au fost returnate.

Banii au fost acordaţi unor companii anonime cu proprietarii interpuşi care imediat i-au şi transferat în firme off-shore sub pretextul unor procurări fictive, ultima lovitură producându-se în perioada 24-26 noiembrie 2014 când cinci companii din grupul Şor au primit credite de peste 13,7 miliarde de lei de la Banca Socială, bani care proveneau dintr-un plasament interbancar al Băncii de Economii.

„Când conturile băncilor au rămas goale a venit statul să le suplinească din garanţii de stat. În timp ce o parte din banii statului au fost folosiţi pentru a returna creditele interbancare, printre care şi datoriile agenţilor economici, o altă parte din bani a fost folosită de cele trei bănci pentru operaţiuni pe piaţa valutară care le-a adus profituri de sute de milioane de lei, iar pentru a întoarce depoziţiile oamenilor simpli, bani nu au rămas şi atunci Guvernul a venit cu a doua garanţie de stat. Abia din aceşti bani au fost returnate depozitele cetăţenilor”, se mai arată în investigaţia TV8.

Totuşi, peste un an şi jumătate, împrumuturile oferite de Guvern pentru a acoperi deficitele celor trei bănci au fost transformate prin votul Parlamentului în datorii de stat, pe care moldovenii vor trebui să le plătească timp de 25 ani, în total fiind vorba de 25 miliarde de lei. „Toate aceste inginerii financiare nu ar fi fost posibile fără adoptarea mai multor modificări legislative şi blocarea de către instanţele de judecată şi Curtea Constituţională a unor prevederi legale care protejau sistemul bancar de fraudă de proporţii”, au constatat unii comentatori politici şi economici.

În context, reporterii TV8 au ţinut să explice că la 18 iunie 2010, deputatul coaliţiei de guvernare AIE-1, Valentin Chepteni, pe atunci coleg de fracţiune cu omul de afaceri Veaceslav Platon, a decis să se adreseze la Curtea Constituţională cu o sesizare privind declararea neconstituţională a unor prevederi legale care se refereau la atribuţiile Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) privind „suspendarea tranzacţiilor suspecte şi obligaţia de raportare de către instituţiile bancare a tuturor tranzacţiilor care depăşesc suma de 500 mii de lei”. Mai mult decât atât, Chepteni a cerut Curţii se analizeze sesizarea sa în regim de urgenţă.

Astfel, peste cinci luni, a urmat şi decizia Curţii Constituţionale, care a dus la anularea prevederilor legale prin intermediul cărora CNA ar fi putut cere suspendarea tranzacţiilor suspecte, fapt ce a dus la dezactivarea aşa-zisului buton roşu al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

„Pe lângă sesizarea lui Chepteni, şi deputatul PD Valeriu Guma a venit în Parlament cu o iniţiativă legislativă de modificare a competenţelor CNA, care aveau acelaşi scop ca demersul lui Chepteni. Propunerile lui Guma au fost aprobate de Parlament la scurt timp după decizia Curţii Constituţionale”, se menţionează în investigaţie.

În opinia expertului financiar-bancar Watchdog.md, Sergiu Tofilat, aceste două modificări, atât cea a Curţii Constituţionale cât şi amendamentul votat în Parlament, au tăiat din împuternicirile CNA de a preveni şi a combate spălarea banilor, iar şeful de atunci al CNA, Viorel Chetraru, nu a ridicat această problemă, astfel fiind neutralizate atât Centrul Naţional Anticorupţie cât şi Serviciul Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.