Întrebarea lui Berbeceanu: Pe când pedepsirea drastică a reglementărilor făcute cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă?

Nu ar trebui ca reglemetarea legislativă făcută prost, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, să fie incriminată penal şi pedepsită drastic?, se întreabă retoric, pe pagina sa de socializare, fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, în contextul modificărilor care vizează legislaţia penală a ţării promovate de parlamentari.

În postarea sa intitulată "Somn uşor, naţiune!", Berbeceanu a remarcat că, atunci când a ridicat prima oară această problemă în spaţiul public, în urmă cu câteva zile când erau discuţiile pe legile Justiţiei, au existat evident voci care îl acuzau de "partizanat cu statul paralel" susţinând "în mod cretin" că ar fi trecut "de partea ălora răi", că nu vrea să înţeleagă "necesitatea urgentă" a modificării legislaţiei.

"În opinia (indusă) a acestor specialişti, modificările legislative vizau doar concepte pe care oricum nu le înţelegeau, preluându-le exact aşa cum le erau livrate, ca simple sloganuri, clamând în bloc şi cu vehemenţă proletară "independenţa justiţiei", "răspunderea magistraţilor" ori "justiţia curată"... Nu despre asta era vorba, însă! (...) au apărut în spaţiul public amendamentele pe care parlamentarii României vor să le aducă Codului Penal şi celui de Procedură Penală, şi parcurgându-le cu atenţie am înţeles că prin adoptarea acestora s-ar da frâu liber "hoţiei de orice fel", prin punerea organelor de aplicare a legii în imposibilitatea de a mai cerceta, dovedi şi pedepsi faptele grave despre care ar putea lua la cunoştinţă în cursul activităţilor pe care le desfăşoară", a declarat Berbeceanu.

În contextul modificărilor la codurile penale aflate pe masa Comisiei Iordache, omul legii susţine că i-a revenit în minte, "obsesiv", întrebarea privitoare la necesitatea incriminării şi pedepsirii reglemetării legislative, făcute prost, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Analiza lui Berbeceanu - "Să aruncăm, deci, o privire!

"Amendament PSD–ALDE la art. 9:

lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins (cu referire la mijloacele de probă):

”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”.

Aşadar, constatăm că a fost eliminat dintre mijloacele de probă enumerate expres şi limitativ, raportul de constatare tehnică.

Ce înseamnă aceasta? Spre exemplu, în cazul unei infracţiuni de trafic de droguri, constatate în flagrant, trebuie dovedită de îndată natura substanţei traficate, pentru a se putea face încadrarea juridică a faptei şi pentru a se putea solicita luarea unei măsuri preventive. Până acum, natura substanţelor traficate era stabilită prin constatări tehnico-ştiinţifice făcute de specialişti ai laboratoarelor de analiză fizico-chimică din cadrul IGPR.

Odată cu adoptarea acestui amendament, doar expertiza va mai fi considerată mijloc de probă. O astfel de activitate implică existenţa obligatorie a unor experţi şi în principal, necesită un timp mai îndelungat de efectuare.

În consecinţă, după prinderea în flagrant, traficanţii vor fi lăsaţi în libertate până când o expertiză va stabili natura drogurilor. Este cineva atât de naiv încât să creadă că aceştia vor aştepta cuminţi până se pronunţă un expert?

Mai mult, prin acest amendament se abrogă alineatul care oferă posibilitatea procurorilor de a utiliza “orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.”

Incredibil, nu-i aşa? Aşadar, spre exemplu, înregistrările realizate de camerele de supraveghere nu vor mai putea fi folosite ca probe.

Această prevedere a amendamentului, ne spune că în cazul unei tâlhării stradale surprinsă de camerele video amplasate de primării, a unei sustrageri frauduloase de bani surprinsă de camera amplasată în zona bancomatului, în situaţia unui furt prin efracţie surprins de camerele video dintr-un magazin şi de ce nu, în cazul omorului înregistrat de camerele de supraveghere amplasate în staţia de metrou, imaginile nu au nici o valoare probatorie! Halucinant!

Amendament PSD- ALDE la articolul 4:

după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins:

”(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

Cum înţeleg eu asta?

Comunicatele de presă ale organelor de aplicare a legii nu mai pot să conţină date şi informaţii despre "faptele şi persoanele cercetate" până în momentul în care dosarul trece de camera preliminară şi se dispune începerea cercetării judecătoreşti, pe fond.

Generalitatea formulării, mă face să înţeleg că, spre exemplu, în cazul unui atentat terorist (Doamne fereşte), sunt interzise "comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi (...) referitoare la faptele şi persoanele implicate".

Aşadar, opinia publică nu va putea să afle ce s-a întâmplat de fapt, decât după ce dosarul trece de camera preliminară (ceea ce în timp poate dura luni de zile) pentru că "încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale"

Chiar şi în afara unui asemenea scenariu sumbru, discuţia rămâne valabilă, măcar pentru orice infracţiune deosebit de gravă (accident colectiv de muncă, accident rutier deosebit de grav - şi exemplele sunt nenumărate), fapte care produc emoţie deosebită în rândul populaţiei, afectează în mod direct şi grav societatea şi despre care opinia publică are dreptul şi trebuie să cunoască.

Amendament PSD–ALDE la articolul 168:

după alineatul (15) se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:

Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte.”

Ce am înţeles eu din acest amendament?

Păi, spre exemplu, procurorul obţine autorizaţie de percheziţie informatică pentru calculatorul unui traficant de droguri. Aşadar, la momentul obţinerii autorizaţiei, urmărirea penală se efectuează doar pentru această infracţiune, procurorul necunoscând la acel moment nimic despre posibila implicare a traficantului în alte activităţi infracţionale. În urma percheziţiei informatice, în calculatorul traficantului sunt găsite fişiere (foto, video, documente) care indică pregătirea sau chiar implicarea acestuia în alte infracţiuni deosebit de grave. Şi putem exemplifica aici aderarea la o grupare teroristă ori chiar pregătirea unui atentat, implicarea traficantului de droguri şi în traficul cu armament, săvârşirea de către traficantul de droguri a unor alte fapte de trafic de persoane, de minori ori chiar pornografie infantilă.

În astfel de situaţii, în mod obligatoriu procurorul trebuie să extindă urmărirea penală şi investighează şi acele fapte, să dispună începerea urmăririi penale faţă de noi persoane despre care au apărut date în urma percheziţiei informatice.

Ce ne spune amendamentul?

Păi ne spune că "datele obţinute dintr-un sistem informatic, care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză (în cazul ipotetic-traficul de droguri) se şterg definitiv".

Mai mult, acelaşi amendament prevede că "acele date nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte.”

Ăştia sunt normali?

Amendament PSD ALDE la articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar; sau o altă infracţiune comisă cu violenţă (...) ”.

Ce-mi sare în ochi la prima vedere?

Prin acest amendament au fost eliminate din enumerarea expresă a infracţiunilor pentru care "se poate lua măsura arestării preventive", infracţiunile de corupţie, evaziunea fiscală, spălarea de bani. Adică acele infracţiuni care, cel puţin în opinia mea, generează prejudiciile cele mai importante bugetului de stat, contribuind din plin la sărăcirea populaţiei.

Dacă aş fii răutăcios, ar putea să îmi treacă prin cap ideea potrivit căreia acest amendament este "dedicat" vreunor personalităţi, unora care într-adevăr nu sunt suspectaţi nici de viol, nici de trafic cu iarbă...dar, DA, sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Voi reveni!

PS. În calitate de cetăţean cu drept de vot al judeţului Hunedoara, le solicit parlamentarilor aleşi în acest judeţ să îşi exprime poziţia public faţă de aceste amendamente!"