Înţelepciunea greacă antică inspiră norme pentru o viaţă bună

Este posibil să ne bucurăm de o viaţă pasnică într-o lume care este din ce în ce mai provocată de ameninţări şi de incertitudinile războaielor, terorismului, crizelor economice şi focarelor epidemice? Potrivit cărţii "Cele 10 reguli de aur: Înţelepciunea antică a filosofilor greci pentru a trăi o viaţă bună”, răspunsul este "Da".

Înţelepciunea filozofilor antici grec este veşnică, a declarat Michael Soupios. Profesorul de filosofie crede că aceasta este la fel de relevantă azi, ca atunci când a fost pentru prima dată scrisă, cu secole în urmă.

"Nu există nici o dată de expirare a înţelepciunii," spune el. "Nu există nici un termen de valabilitate al inteligenţei. Eu cred că lucrurile au devenit de nepătruns în aceste zile, multă neînţelegere, aluzii răutăcioase, o mare parte din ceea ce anticii ar fi numit sofistica. Un lucru frumos despre filozofia antică oferită de greci, este că aceasta are tendinţa de a vedea viaţa clară şi completă, într-un mod în care noi nu mai reuşim să înţelegem viaţa astăzi".

Examinaţi-vă viaţa

Soupios, împreună cu coautorul său, profesorul de economie Panos Mourdoukoutas, au dezvoltat 10 reguli de aur, făcând apel la cei din spatele filozofiei - Aristotel, Socrate, Pitagora şi Epictet, printre alţii. Prima regulă — "examinaţi-va viaţa" - este firul comun care poate fi întâlnit pe parcursul întregii cărţi. Soupios crede că regula se bazează pe observaţia lui Platon care afirma că viaţa neexaminata nu merită trăită.

"Grecii sunt întotdeauna preocupaţi de introversiune, în termeni de convingeri" spune el. "Deci, faceţi un pas înapoi şi înlăturaţi-va munca monotonă, opriţi pilotul automat şi faceţi o pauză şi reflectaţi asupra unor lucruri cum ar fi priorităţile, valorile, relaţiile."

Nu vă mai îngrijoraţi de lucruri pe care nu le puteţi controla

Dacă vom ajunge să ne examinăm viaţa, Soupios consideră că vom ajunge la regula nr. 2: Preocupaţi-vă numai de lucrurile pe care le puteţi controla

Cele 10 reguli de aur: Înţelepciunea antică a filosofilor greci pentru a trăi o viaţă bună

"Persoana care a promovat această idee a fost un filozof stoic. Numele lui este Epictet," afirmă Soupios. "Ceea ce afirmă stoicii în general este pur si simplu că în viaţă există un plan mai mare. Nu veţi fi cu adevărat în măsură să înţelegeţi toate dimensiunile acestui plan. Nu veţi fi în măsură să controlaţi dimensiunile acestui plan".

Deci, explică el, nu merită efortul să ne risipim energia fizică, intelectuală şi spirituală, făcându-ne griji pentru lucruri care sunt dincolo de controlul nostru.

"Eu nu pot controla dacă mă voi molipsi sau nu de gripa porcină [de exemplu]" afirmă el. "Vreau să spun că există unii paşi prudenţi pe care îi putem face, dar, în cele din urmă, nu există nici un fel de garanţii. Deci, ceea ce ar spune probabil Epictet despre gripă ar fi că statul acasă şi îngrijorările ar fi inutile. Ar trebui să ne trăim viaţa încercând să identificăm şi să controlăm acele lucruri pe care le putem controla cu adevărat".

Căutaţi adevărata plăcere

Pentru a avea o viaţă fericită şi plină de sens avem nevoie de prieteni. Dar, potrivit lui Aristotel - un student al lui Platon şi profesorul lui Alexandru cel Mare - cele mai multe relaţii nu se califică drept prietenii adevărate.

"Doar pentru că am o relaţie de afaceri cu o persoană şi profit de pe urma acestei relaţii, asta nu înseamnă că această persoana este prietenul meu," spune el. "Adevărata prietenie este atunci când două persoane împart aceeaşi suflet. Imaginea pe care o oferă Aristotel este frumoasă şi deosebit de poetică."

În căutarea unei vieţi mai bune, Soupios spune că este important să urmărim adevăratele plăceri - sfat oferit iniţial de Epicur.

Dar spre deosebire de definiţia modernă a epicurismului care vorbeşte despre o viaţă de lux şi de păcate, pentru vechii greci asta însemna a găsi o stare de calm, linişte şi pace mintală.

"Aceasta a fost cea mai înaltă şi cea mai de dorită formă de plăcere şi fericire pentru cele epicurienii antici," spune el. "Acesta este un lucru care merită luat în considerare aici, în epoca modernă. Nu cred că petrecem destul timp încercând să ne concentrăm asupra atingerii unui fel de echilibru sufletesc, unui fel de mulţumire mentală şi spirituală, care a fost identificată ca cea mai înaltă formă de fericire şi plăcere."

Faceţi bine altora

Alte reguli de aur ne sfătuiesc să ne stăpânim, să evităm excesele şi a nu deveni nişte proşti prosperi. Există, de asemenea, norme ce se referă la relaţii: "fiţi un om responsabil şi nu faceţi rău altora".

"Acesta este Hesiod, desigur, un tânăr poet, contemporan, credem noi, cu Homer," spune el. "Hesiod oferă o idee - care se găseşte adesea în unele dintre marile religii ale lumii, în tradiţia iudeo-creştină şi în Islam etc - ca atunci când rănim un alt om, ne rănim şi pe noi înşine într-o oarecare măsură. Rănirea altor persoane din comunitatea şi din viaţa dumneavoastră, călcarea relaţiilor în picioare, produce un fel de rană spirituală orientată spre sine".

Înţelepciunea antică în schimb, spune el, ne îndeamnă să facem bine. Regula de aur nr. 10 pentru o viaţă bună este că "bunătatea faţă de alţii tinde să fie recompensată".

"Acesta este Esop, fabulistul, omul cu micile poveşti captivante, de multe ori reprezentate prin animale şi relaţii între animale", spune el. "Cred că ceea ce Esop sugera este că atunci când cineva îi face un serviciu altui om, el poate speră că această faptă bună se va întoarce şi va plăti într-un fel dividendele persoanei care a făcut o faptă bună. Chiar dacă nu există nici un dividend concret sau beneficiu plătit ca răspuns la fapta bună, cel puţin, persoana care a făcut o faptă bună are posibilitatea de a se bucura de un fel de moment spiritual luminat".

Michael Soupios spune că urmând cele 10 reguli de aur bazate pe înţelepciunea antică, ne putem ghida pe calea spre o viaţă mai bună unde ne oprim din a fi spectatori şi devenim fiinţe umane implicate şi fericite. Şi asta, observă el, este o viaţă care merită trăită.