Iniţiativă legislativă pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat: "În eventualitatea unui cutremur, suntem mai expuşi decât în ‘77!"

Deputatul PNL Ovidiu Raeţchi a lansat în dezbatere publică o propunere legislativă vizând urgentarea consolidării clădirilor care prezintă un grad ridicat de risc seismic. Iniţiativa legislativă prevede crearea unui fond pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a unui Program de Risc Seismic prin care să fie simplificată procedura de punere în siguranţă a imobilelor.

Potrivit comunicatului de presă remis redacţiei Epoch Times, problema a fost discutată inclusiv cu reprezentanţi ai primăriei Capitalei, urmând ca propunerea legislativă să facă obiectul unor dezbateri publice cu prezenţa primarului general interimar, Răzvan Sava.

Gradul de expunere al României şi mai cu seamă al Bucureştiului, în cazul unui cutremur, este foarte mare – pagubele materiale ar fi de ordinul miliardelor de dolari, iar pierderile de vieţi omeneşti ar fi mai mari decât ne putem imagina. Asta înseamnă că, în eventualitatea unui cutremur, suntem mai expuşi decât în ‘77 şi, cu toate acestea, tentativele de corectare a legislaţiei sunt timide. Cadrul legislativ actual nu permite, practic, punerea în siguranţă a clădirilor care prezintă pericol public, pentru că blocajele care apar pe teren nu sunt rezolvate de lege. Tocmai de aceea, propun ca lucrările de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, să fie urgentate prin crearea Fondului pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi a unui Program de Risc Seismic prin care să fie simplificată procedura de punere în siguranţă a imobilelor.

Practic, prin acest fond ar urma sa fie asigurată finanţarea integrală de către stat a lucrărilor de consolidare, unul dintre motivele pentru care proprietarii refuză începerea lucrărilor fiind faptul că trebuie să suporte cheltuielile. În aceeaşi măsură este nevoie de dispunerea unei măsuri de evacuare în cazul persoanelor care blochează lucrările, însă doar după ce li se asigură cazare temporară. În Bucureşti sunt 178 de astfel de clădiri, iar ritmul consolidării nu ne permite să mai aşteptăm: doar 57 de clădiri au fost consolidate de la începuturile punerii în aplicare a legislaţiei în vigoare, respectiv din 1994. În Sectorul 5, de pildă, unde sunt 20 de clădiri care prezintă pericol public, cea mai veche a fost construită în 1890. Nu ne putem permite să punem în continuare în pericol siguranţa cetăţenilor”, susţine Raeţchi.

Raeţchi a mai precizat că suma totală care ar trebui alocată lucrărilor de consolidare a clădirilor care prezintă risc seismic ar fi de circa 500 de milioane de lei în Bucureşti, o sumă care nu justifică amânarea acestor lucrări până la un posibil cutremur.

Cred că alocarea acestor fonduri se poate face uşor, fără un efort bugetar major şi dezechilibre la nivelul bugetului, cu atât mai mult cu cât este vorba de siguranţa a sute de mii de oameni. În cazul unui cutremur, sumele care ar trebui cheltuite ar fi cu mult mai mari, tocmai de aceea se impune o intervenţie preventivă. Costurile ar ajunge la circa 500 de milioane de lei pentru consolidarea clădirilor din Bucureşti, o sumă care pare modică dacă ne gândim la descoperirile făcute de Curtea de Conturi cu privire la fondul de urgenţă a Guvernului, de exemplu. Sunt convins că atât premierul Dacian Cioloş, cât şi ministrul Dezvoltării Regionale vor înţelege necesitatea acestei legi şi vor susţine alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat”, susţine deputatul PNL.