Înalta Curte l-a scăpat pe Marian Vanghelie de dosarul şpăgilor de 30 de milioane de euro

Marian Vanghelie se pregăteşte să ajungă pe lista inculpaţilor VIP scăpaţi de răspunderea penală prin constatarea prescripţiei, veste pe care o va afla pe data de 28 februarie 2025, când Curtea de Apel Bucureşti va soluţiona definitiv dosarul şpăgilor de 30.403.000 de euro pe care fostul primar al sectorului 5 le-a luat în perioada 2006-2014. Vanghelie se află la capătul unui proces care a durat 10 ani, timp în care a văzut 10 judecători şi o condamnare pe fond de 11 ani şi 8 luni, scrie Libertatea.

Pe data de 12 februarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti a fost nevoită să pună în aplicare ultima decizie obligatorie a Înaltei Curţi pe tema „marii prescripţii”, pronunţată într-un recurs în interesul legii, din 20 ianuarie 2025.

„Curtea apreciază că se impune a se dispune schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului Vanghelie Marian Daniel, infracţiunea de dare de mită reţinută în sarcina inculpatului Dumitru Marian şi în ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la luare de mită reţinută în sarcina inculpatului Nicolae Mircea Sorin, în sensul înlăturării dispoziţiilor art. 35 C.p.”, se arată în minuta Curţii de Apel Bucureşti.

Articolul la care face referire instanţa vizează forma continuată a infracţiunii de luare de mită reţinută în sarcina lui Marian Vanghelie, chestiune care face ca termenul de prescripţie să curgă de la data primei fapte, adică 2006, în loc de 2014. Prin această soluţie de schimbare a încadrării juridice, Marian Vanghelie s-a ales din pix cu o singură infracţiune de luare de mită, în loc de 9, câte erau descrise în rechizitoriu. Peste 10.000 de dosare penale, închise din cauza dispoziţiilor ÎCCJ.

În chestiunea „marii prescripţii”, Înalta Curte a avut un rol cel puţin la fel de important ca instanţa de contencios constituţional. Reamintim că ÎCCJ a emis o serie de hotărâri obligatorii prin care s-a poziţionat în sprijinul inculpaţilor: Imediat după ce Curtea Constituţională (CCR) a statuat, pe 26 mai 2022, că România n-a avut legislaţie cu privire la prescripţia specială în perioada 2018-2022, Înalta Curte a emis o hotărâre prin care a decis ca efectele deciziei CCR să se aplice retroactiv, până în 2014 (când a intrat în vigoare noul Cod penal). Când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a aprecia, pe 24 iulie 2023, că toate hotărârile instanţelor din România cu privire la constatarea prescripţiei „sunt contrare dreptului european”, Înalta Curte s-a opus aplicării acesteia.

Articolul integral poate fi citit aici.