În China religia este folosită pe larg în scopuri comerciale

Recent, Biroul Afacerilor Religioase al Chinei a publicat un document care prevede interzicerea ”construcţiilor haotice de temple budiste şi taoiste”, precum şi utilizarea religiei în scopul realizării unor venituri.

Potrivit relatărilor agenţiei "Xinhua" din 22 octombrie, documentul perfectat de Administraţia pentru Culte, de comun cu alte 10 structuri de stat, cere stoparea transformării lăcaşelor religioase în întreprinderi comerciale, precum şi interzicerea accesului acestor structuri la bursele de valori.

În mod special, documentul evidenţiază unele temple celebre, care s-au transformat în adevărate entităţi comerciale şi obiecte de investiţii pentru mediul de afaceri din ţară. Acţiunile acestora sunt pe larg tranzacţionate la bursă. În plus, templele moderne se ocupă de atragerea turiştilor şi persoanelor religioase în scopul obţinerii mijloacelor băneşti, prin oferirea de accesorii şi ceremonii religioase, la preţuri ridicate.

Se pare că, regimul comunist de la guvernare încearcă să combată un fenomen negativ, la apariţia şi aprofundarea căruia a contribuit în mod semnificativ. Odată cu lansarea politicii de reforme şi deschidere, China a fost cuprinsă de boom-ul comercial, care s-a extins în toate sectoarele şi sferele economiei naţionale. Educaţia ateistă, răspândită activ de regimul totalitar în societate, a determinat transformarea progresivă a activităţilor religioase într-o formă reală de antreprenoriat.

Venerarea banilor, în locul credinţei tradiţionale în divinităţi, a dat naştere în China unei situaţii de neconceput: oamenii de rând sunt angajaţi pe posturi de călugări şi stareţi în templele nou-construite. Aceste lăcaşe religioase, care sunt extrem de numeroase, au fost înfiinţate cu sprijinul activ al funcţionarilor locali de partid, în exclusivitate, pentru a atrage turişti şi a face profit.

O ediţie chineză a "Financial News International" a raportat anterior, că mai multe temple din China au atras de mult timp atenţia autorităţilor locale, fiind surse de venituri importante. În consecinţă, oficialii locali le-au folosit pentru atragerea turiştilor şi dezvoltarea ulterioară a economiei regiunii, se menţionează în raport.

În ultimii ani, folosirea pe scară largă a templelor în scopul afacerilor a devenit un subiect arzător de discuţii pentru societatea chineză. Mass-media a relatat mai devreme că unele temple celebre, cum ar fi Templul Shaolin din provincia Henan, Famen din provincia Shaanxi, Xi'an din provincia Tsayshen, etc., îşi comercializează deja acţiunile pe piaţa bursieră.

După ce, trei din cei "patru munţi mari ai budismului" Emeishan, Tszyuhuashan şi Wutai, au ieşit la bursă, cel de-al patrulea – Putoshan - a fost de asemenea transformat într-o societate pe acţiuni şi intenţionează, timp de doi ani, să emită şi tranzacţioneze propriile hârtii de valoare.

În ultimul timp, tot mai mulţi chinezi de rând au ajuns să-şi piardă încrederea în viitor, precum şi credinţa în "atotputernicul" Partid Comunist, insuflată de regimul totalitar încă de la o vârstă fragedă. Mulţi oameni sunt cuprinşi de o profundă disperare şi se întorc la religii, vizitarea templelor devenind foarte populară în întreaga ţară. Cu toate acestea, conceptele tradiţionale aferente credinţei şi religiei poporului chinez au fost aproape în întregime pierdute sau ”comercializate”, asemenea oricărui alt lucru ce caracterizează situaţia Chinei de astăzi. Astfel, mulţi chinezi au ajuns să creadă că este suficient să cumperi lumânări scumpe, să donezi bisericii cât mai mulţi bani sau să faci un oarecare ritual costisitor - şi dorinţele şi aspiraţiile îţi vor fi îndeplinite.

De toate acestea se folosesc în mod abuziv compatrioţii lor mai puţin oneşti, care oferă în schimb o gamă largă de servicii religioase, lipsite categoric de o componentă spirituală.