În 22 de ani nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte legea proprietăţilor

În cadrul unei emisiuni televizate la B1Tv, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a acuzat miercuri guvernările anterioare că au evitat, timp de 22 de ani, să aprobe o soluţie clară şi definitivă în problema retrocedării proprietăţilor care au fost confiscate abuziv în regimul comunist, din considerente electorale.

“Sunt conştient că decontez 22 de ani de retorică electorală. Au fost 10 legi care nu au mers niciodată pe nevoia restituirii adevărate a proprietăţii. A fost un joc continuu în care toată lumea s-a gândit ba la alegeri, ba la cum să fericim pe unii. Bineînţeles că a căzut în spatele acestui Guvern această problemă”, a spus premierul Ungureanu, arătând că “în 22 de ani nu s-a făcut nimic în ceea ce priveşte legea proprietăţilor”.

Termenul dat de CEDO expiră în iulie 2012

Primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu, a afirmat că dacă nu adoptăm, până pe 12 iulie, o lege care se referă la restituirea proprietăţii, statul va pierde 2500 de procese aflate acum la CEDO şi va trebui să plătească despăgubiri de 70 de miliarde de lei.

Premierul a mai afirmat că există probleme nu numai în ceea ce priveşte retrocedarea imobilelor, ci şi în privinţa proprietăţilor revendicate de culte.

Prima lectură a proiectului de lege în vederea reformării legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţilor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi a despăgubirilor care se acordă cetăţenilor români în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/1998 a Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, a avut loc în şedinţa Guvernului din data de 11 aprilie 2012.

Elaborarea proiectului de lege este determinată de declanşarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a procedurii hotărârii pilot în cauza "Atanasiu şi Poenaru împotriva României". Potrivit hotărârii pilot, a fost acordată statului român o perioadă de 18 luni - termen care expiră la data de 12 iulie 2012 – în care să ia măsurile necesare, administrative, legislative şi financiare, prin care să garanteze protecţia efectivă a dreptului de proprietate, potrivit Convenţiei Europene în materie.

Ce înseamnă procedura hotărârii pilot?

Ungureanu: “Sunt conştient că decontez 22 de ani de retorică electorală. Au fost 10 legi care nu au mers niciodată pe nevoia restituirii adevărate a proprietăţii. A fost un joc continuu în care toată lumea s-a gândit ba la alegeri, ba la cum să fericim pe unii”

Curtea Europeană a dezvoltat procedura hotărârilor pilot pentru a ajuta statele semnatare ale Convenţiei să soluţioneze problemele sistemice care conduc la încălcări repetate ale drepturilor fundamentale. Procedura înseamnă în primul rând identificarea unor probleme sistemice, care au rădăcini în una şi aceeaşi problemă, ceea ce determină introducerea unui număr mare de cereri la Curtea Europeană.

Pronunţarea unei hotărâri pilot într-o cauză determină suspendarea tuturor speţelor asemănătoare, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru rezolvarea problemei.

În soluţionarea acestor cauze, Curtea Europeană, recomandă statului măsuri generale, care trebuie adoptate pentru eradicarea problemei. După pronunţarea hotărârii pilot, toate cauzele asemănătoare sunt suspendate, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru eradicarea problemei.

După ce statul ia măsurile, acestea sunt supuse unui control din partea Curţii, în sensul că (de obicei printr-o decizie) se analizează efectivitatea acestor măsuri.

În măsura în care Curtea Europeană consideră că măsurile luate de stat sunt conforme cerinţelor Convenţiei şi după ce verifică dacă problemele persoanelor care s-au adresat Curţii vor fi rezolvate la nivel naţional, radiază de pe rol acele cauze.