Hossu: România este de facto într-un război cu Rusia. Mâine începe oficial o bătălie extrem de importantă

Când discutăm despre rusia, nu discutăm despre o ţară cu viziune îngustă şi pe termen scurt, care are ca obiectiv să îl propulseze pe unu' ca Georgescu în fruntea României. Nu. rusia gândeşte ca un imperiu, strategia ruşilor este una pe termen foarte lung, iar Georgescu, Simion, Ponta sau Şoşoacă nu sunt nimic mai mult decât nişte pioni pentru ruşi. Ei în sine nu reprezintă vreo valoare, alta decât cea de agenţi de influenţă, cei din jurul lor fiind idioţi utili sau agenţi de influenţă (pe Substack explic în detaliu care tip de agenţi de influenţă probabil că sunt), iar scopul iniţial este haosul şi destabilizarea, ca ulterilor să câştige şi control asupra statului, care îşi are definiţia în conceptul de Subversiune Ideologică.

Pentru a ştii cum să ne apărăm trebuie totuşi să punem diagnosticul corect, nu? Dacă noi avem o boală gravă la plămâni şi luăm nurofen pentru răceală şi gripă, cel mai probabil în 6 luni vom muri. De ce? Pentru că nu am mers să ne diagnisticăm sau nu am vrut să acceptăm diagnosticul. Care este diagnosticul corect pentru România? Dar este necesar să ne apărăm noi, civilii? Da. Pentru că indiferent de cât ne-am baza (sau nu) pe instituţiile care au responsabilitatea să ne protejeze - serviciile de informaţii în principal, responsaibilitatea finală rămâne la noi. Fiecare dintre noi suntem o ţintă pentru rusia în acest moment, din tot ceea ce am citit, analizat şi observat în aceşti ani. Iar asta mă duce la următorul diagnostic:

România este de facto în război cu rusia. Nu vorbim despre un război convenţional, ci de un război hibrid, iniţiat de rusia de mai bine de 15 ani împotriva României, a intereselor României şi a structurilor principale din care face parte: Uniunea Europeană şi NATO. Înainte să mă diagnosticaţi pe mine cu vreo problemă, vă recomand totuşi să citiţi până la capăt ce am de spus, pentru că voi argumenta. În articolul de pe Substack voi lista câteva dintre conceptele dezvoltate de serviciile de informaţii ruse care sunt implicate în războiul hibrid asupra României. Pentru a nu face acest text şi mai lung aici voi ultra simplifica şi voi folosi ca umbrelă pentru toate aceste concepte, unul care defineşte extrem de bine situaţia din România: Subversiunea Ideologică.

Subversiunea ideologică, care este în fapt obiectivul pe termen lung, strategic al celorlalte concepte. Subversiunea Ideologică înseamnă practic înlocuirea voinţei interne a unui stat sau a unei organizaţii, cu voinţa rusiei. Yuri Bezmenov (defector KGB faimos - Google him) a descris paşii prin care se implementează acest concept: Demoralizarea>Destabilizarea>Criza>Normalizarea.

Din investigaţii de presă din România începând cu 2008 şi până azi (România Liberă, Libertatea, Victor Ilie şi Luiza Vasiliu, Context.ro, Snoop.ro, RISE Project, Investigatoria, Recorder etc) din investigaţiile Parchetelor (General, DIICOT, DNA), din rapoartele publice ale serviciilor române de informaţii, a serviciilor străine de informaţii (SUA, Franţa, Germania, Italia, UK) din documentele desecretizate ajungem cu siguranţă şi foarte uşor la concluzia că România este ţinta şi victima atacurilor ruseşti şi acum suntem la pasul 3 din 4, din Subversiunea Ideologică. Să-i luăm pe rând, că sunt importanţi:

1. Demoralizarea.

Acţiuni de subminare a încrederii în instituţiile interne şi sistemul internaţional. Se face prin intermediul Active Measures, Reflexive Control, Maskirovka, concepte dezvoltate de serviciile de informaţii ruseşti după Al Doilea Război Mondial. Implică campanii de denigrare în presă, plasarea de informaţii false inclusiv în interiorul structurilor statului, recrutarea şi plasarea agenţilor de influenţă în câmpul de luptă strategic (definit de 'Doctrina' Gherasimov cu privire la războiul hibrid), identificarea vulnerabilităţilor din societate, scăderea calităţii educaţiei şi capacităţii de reacţie a statului ţintă.

În România, începând cu 2016, potrivit documentelor declasificate de CSAT, rusia a cartografiat prin multiple studii sociologice aprofundate, problemele din interiorul societăţii. Nu am dovezi, aici doar speculez, însă cred că această cartografiere a avut loc prima dată în jurul lui 2008-2010. Ce ştim însă ca fiind adevărat că după 2016, rusia cunoştea extraordinar de bine care ne sunt vulnerabilităţile - vezi anchetele din cadrul organizaţiilor internaţionale de presă de investigaţie şi investigaţiile din România, toate duc la o singură concluzie: rusia avea România în ţintă, ţara noastră fiind considerată 'Stat ostil' în strategia de apărare a rusiei, motiv pentru care, în baza doctrinei militare, federaţia rusă este obligată să intreprindă cel puţin măsuri de 'descurajare' a tuturor statelor considerate ostile.

Evident că noi, cei care citim acest text nu suntem tâmpiţi şi ştim că şi dacă România era frate de cruce cu rusia (cum a fost ucraina şi cum era populaţia din Ucraina la începutul anilor 2000 - vedeţi cum Vladimir Putin era cel mai popular lider politic în Ucraina, mult peste liderii locali prin 2002-2003), tot eram ţinta asaltului imperialist al rusiei, pentru că, geopolitic în primul rând (suntem parte din NATO şi UE), geografic (suntem aproape de rusia) şi privind costul (suntem o ţintă uşoară), rusia ar fi desfăşurat oricum acţiuni împotriva statului Român.

2. Destabilizarea.

Amplificarea clivajelor sociale, ideologice şi interetnice. Folosirea minorităţilor ca formă de slăbire a coeziunii sociale. Folosirea subiectelor sensibile, divizive şi care ţin de intimitatea cetăţeanului pentru a dezvolta falii uriaşe în interiorul societăţii ţintă.

Identificarea unor astfel de crize sociale sau politice poate fi făcută comparând interesul societăţii cu subiectul destabilizării sau încercării de destabilizare. Exemple în România:

- Referendumul Coaliţiei pentru Familie, un referendum despre un subiect inventat şi fără relevanţă aparentă pentru populaţia României, căci nu exista niciun pericol şi nicio iniţiativă legislativă sau civică care să conteste status-quo-ul de atunci. În niciun studiu sau cercetare sociologică făcute în anii premergători campaniei CpF NU a fost identificat nicăieri ca acestă problemă să fie una de care românii să se îngrijească. Şi totuşi, a dus la introducerea unei frici noi în societate. Au fost folosiţi agenţi de influenţă involuntari (cum ar fi parte din ONG-urile care au susţinut campania de strângere de semnături, lideri de opinie cum era Liana Stanciu, realizatoare radio) şi aţii au fost cel mai probabil agenţi de influenţă recrutaţi sau supuşi şantajului (vezi scandalurile privind pedofilia din interiorul bisericii scoase la iveală de SăFieLumină - Ovidiu Vanghele and co), cum ar fi feţe bisericeşti din cadrul BOR, care inclusiv astăzi activează - vezi Arhiepiscopul Constanţei, Teodosie.

- Marşurile anti-avort într-o ţară care a suferit de zeci de mii de mame moarte în urma Decretului 770 din 1966 ar părea cel puţin bizare din exact motivul că în România avortul nu ar fi un subiect de interes şi cu siguranţă nu a apărut pe radarul sociologic ca fiind o problemă de dezbătut. Însă destabilizarea continuă pe bazele campaniei CpF şi astfel se cristaliza un model de acţiune şi gândire: conservator, conservarea şi apărarea tradiţiilor şi se fezanda terenul pentru creşterea extremei drepte în România pe baza unui sol fertil. Şi aici au fost folosite concepte ca Controlul Reflexiv, Măsuri Active, Propagandă, partea civilă din Maskirovka, recrutarea de agenţi de influenţă etc;

- Distrugerea sistematică a învăţământului. Aici vorbim în primul rând de exploatarea de către rusia a unei vulnerabilităţi intrinseci a democraţiei, cu atât mai mult a unei democraţii tinere ca cea de la noi: volatilitatea politică. Constantele crize politice - cele mai multe dintre ele fiind generate din interior, mai ales în anii '90, a dus la distrugerea sistematică a calităţii actului educaţional, a sistemului de educaţie (recrutare a cadrelor, investiţii în infrastrcutură, adaptarea la contextul în schimbare al societăţii etc) şi astfel a dus la creşterea unei pături considerabile de persoane uşor şi foarte uşor permeabile la dezinformare, proagandă, control reflexiv. Ca să fim bine înţeleşi: fiecare dintre noi suntem susceptibili să devenim idioţi utili sau agenţi involuntari de influenţă pentru ruşi, însă analfabetismul funcţional creşte exponenţial riscul ca individul să cadă în capcana acestor concepte şi acţiuni parte a războiului hibrid dus împotriva României. Cu cât populaţia este mai slab informată, cu atât mai mari şansele ca obiectivul strategic al rusiei să fie mai uşor de îndeplinit şi într-un timp mai scurt;

- Distrugerea sistematică a mass-mediei. În acest moment, când discutăm despre televiziunile de ştiri din România, primele ca audienţă sunt conduse de condamnaţi penal: RomâniaTV: Sebastian Ghiţă - fugit în Serbia, ţară aliată rusiei şi RealitateaTV: Maricel Păcurar şi Cozmin Guşă - oameni de influenţă ai rusiei de multă vreme. Antena3, cel de al treilea post de televiziune condus de un infractor condamnat, a intrat în circuitul CNN, prin intermediul căruia cel mai probabil (speculez) se exercită o influenţă asupra politicii editoriale ('mai vreţi să folosiţi CNN în siglă? nu fiţi cu ruşii, cel puţin nu pe faţă'). Ziarele online cele mai citite sunt în general tabloide unde reclamele de profilare a identităţii virtuale a ruşilor rulează nestingherite (vedeţi anchetele exepţionale ale lui Victor Ilie pe această temă);

În 2017-2019 începe, bazat pe acest teren fertil, într-o societate fezandată cu subiecte identitare, o campanie majoră şi la fel de bizară (de unde şi convingerea mea că este vorba de o campanie concepută, lansată şi hrănită constant de la Kremlin) de promovare a unui mix ciudat de excepţionalism românesc, naţionalism mistic şi dacopatie. În anii 2000, dacopatia şi-a făcut primele apariţii în mediul subteran de dezbatere din societate, existând dovezi şi atunci că promotorii acelui curent aveau legături extinse cu rusia. Revenirea în forţă a acestui curent, alături de celelalte din mixtul de mai sus, ne indică faptul că rusia acum ştia că va avea impactul necesar. Şi l-a avut. AUR intră în Parlamentul României, ca ulterior, aripa extremistă din Parlament să-şi quadrulpleze scorul în doar 4 ani de zile (de la 9% la 35%).

Destabilizarea a avut succes politic. A avut parţial şi succes economic, căci în perioada lui Liviu Dragnea, legea off-shore a blocat explorarea şi exploatarea gazului şi petrolului din Marea Neagră, nu doar din perimetrul Neptun Deep. Cine a avut de câştigat din asta? rusia şi continuarea Europei să fie dependentă de gazul rusesc.

3. Criza.

Ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024 la alegeri este nimic mai mult, nimic mai puţin decât îndeplinirea obiectivului intermediar al rusiei: destabilizarea politică, socială şi economică a României şi intrarea ei într-o criză care paralizează practic buna funcţionare a societăţii.

Anularea alegerilor de către CCR a fost pusă în practică din cauza tot a intereferenţelor rusiei. Practic rusia a dezvoltat problema principală (Călin Georgescu, fonduri ilegale, reţeaua din jurul lui, mercenarii lui Potra), dar până aici, ani de zile a dezvoltat falii societale uriaşe, iar decizia de 'salvare' din ghearele rusiei a CCR, a dus la declanşarea paralizarea României. rusia a învins în acea bătălie.

Criza va continua şi vom trece la punctul 4 sau se va estompa (nu va dispărea) considerabil în funcţie de cine va fi ales preşedintele României în luna mai.

4. Normalizarea situaţiei.

Îndeplinirea obiectivului de subminare a României de către rusia ţine foarte mult de alegerile prezidenţiale. Dacă vom avea la cârma României un preşedinte ca Ponta (prieten cu Ghiţă, protejat de rusia) sau Simion (interzis de Ucraina şi Republica Moldova) cu afinităţi evidente spre Kremlin atunci obiectivul rusiei va fi fost îndeplinit. Crin Antonescu, fiind moartea democraţiei din 2012, ar fi cel mai probabil un pion destul de uşor de manevrat. Ne mai rămân puţini candidaţi viabili, însă despre ei voi scrie mai multe mâine seară.

Traiectoria istorică a României este în balanţă în mai 2025, nu doar funcţia de Preşedinte al Republicii.

Acum că am diagnosticat corect şi ştim că nu suferim de o răceală trecătoare, ci de o boală care ne poate ucide, sper ca fiecare dintre noi să luăm deciziile cât mai bune pentru viitorul nostru şi al copiiilor noştri. Eu nu vreau ca Flavia, Sara şi ai noştri să trăiască într-o ţară în care rusia îşi exercită influenţa după bunul plac, deci reduce calitatea vieţii, exploatează toate resursele ţării, elimină (uneori fizic) competitori, subminează democraţia şi strangulează media independentă şi societatea civilă.

Vă invit să vă abonaţi pe Substack la raduhossu punct substack punct ro pentru mai multe astfel de opinii-analiză aprofundate şi vă invit să distribuiţi această postare dacă o consideraţi în vreun fel valoroasă, pentru că ne aflăm într-un război informaţional, iar cantitatea (de oameni care văd informaţiile) este importantă, la fel de mult cum este calitatea.

Istoria României este în mâinile noastre. În votul nostru. Bătălia pentru România poate fi, pentru moment, câştigată de noi, de pro-europeni, de cei care suntem compatibili cu raţiunea şi gândirea civilizaţiei occidentale. Dar pentru a face asta, trebuie să conştientizăm că, doamnelor şi domnilor, suntem în război împotriva României, iar în război trebuie să luptăm!", scrie, pe Facebook, Hossu.